Ascultă Radio România Cluj Live

Transilvania văzută la radio: Cimitirul Vesel din Săpânţa

Muzica tradiţională, portul popular sau porţile sculptate în lemn nu sunt singurele embleme ale Maramureşului. Când spui Săpânţa, spui Cimitirul Vesel.  Două cuvinte care nu se împacă de bunăvoie, zeci de mii de turişti în fiecare an.

Transilvania văzută la radio: Cimitirul Vesel din Săpânţa

Articol de Alina Vingan, 21 august 2014, 15:39 / actualizat: 22 august 2014, 8:56

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Iată câteva păreri ale celor pe care i-am întâlnit aici:

„E plăcut, crucile sunt sunt foarte colorate, e ceva special.”

„Abia am intrat – şi ne-am şi veselit!”

„Într-un cimitir, când intri, te gândeşti la ceva dureros, la ceva macabru, dar aici  intri şi zâmbeşti. Într-adevăr merită văzut – şi citit. Nu ştiu dacă mai e ceva în lume la fel.”

„Nu e exact ca un cimitir, totul e foarte funny. E ceva diferit, ce la noi nu vedem.”

„L-am văzut a zecea mia oara. Care au mai fost aici, mai vin.”

„Locurile pentru înmormântare aici sunt foarte scumpe. Şi ţăranul zice: mai bine nu mor, decât să plătesc atâta!”

 

Prima cruce cu epitaf a fost creată  în anul 1935 de Stan Ioan Pătraş. Meşterul a murit în anul 1977, fiind înmormântat în faţa intrării în biserică. Acum, numărul crucilor depăşeşte 800.

 

Câteva dintre epitafuri le sunt semnalate turiştilor în mod special. Între ele, celebru, cel al  soacrei:

„Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu şi citea ea

Voi care treceţi pe aici
Încercaţi să n-o treziţi
Că acasă dacă vine
Iară-i cu gura pă mine

Da aşa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna…”

Continuatorul lui Stan Ioan Pătraş e Dumitru Pop Tincu, omul care deţine astazi şi secretul aşa-numitului „albastru de Săpânţa”, culoarea predominantă în Cimitirul Vesel, şi care se îngijeşte de Casa memorială Stan Ioan Pătraş.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Dumitru Pop Tincu povesteşte că numele Cimitirului Vesel i se datorează unei cercetătoare din Franţa, care a realizat o teză de doctorat în anii ’50, în urma căreia a publicat mai multe articole.

Sapanta_final_botez

Dacii liberi, trăitori în zona Maramureşului, întâmpinau moartea cu râsul şi naşterea cu plânsul. Pentru că cei ce se vor naşte vor fi asupriţi şi batjocoriţi, iar cei ce mor vor fi liberi şi vor râde tot timpul”, explică Dumitru Pop Tincu.

El mai spune că pentru a face această meserie trebuie să fie, în acelaşi timp, sculptor, pictor şi poet. Povesteşte că află multe lucruri despre viaţa celui decedat la priveghi,  unde oamenii se strâng şi vorbesc. „Gura satului nu te minte”, declară cu convingere meşterul.

Cimitirul Vesel din Săpânţa figurează, prin originalitate, în fruntea topurilor de profil. El a inspirat şi inspiră în continuare artişti şi creatori. Pentru că, aşa cum află cei care vin să îl viziteze din toate colţurile lumii, aici găsim exprimate,  pe cât de simplu, pe atât de profund, sensurile si frumuseţa vieţii.

 

Ioana Bindea

Transilvania văzută la radio: Cetatea medievală a Clujului
Transilvania văzută la radio luni, 27 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Cetatea medievală a Clujului

Zidul cetăţii medievale este întotdeauna fascinant! Avem un astfel de zid sau, mă rog, ce a mai rămas din el, şi la Cluj. El va face subiectul...

Transilvania văzută la radio: Cetatea medievală a Clujului
Transilvania văzută la radio: Sinagogile din Sighet
Transilvania văzută la radio duminică, 26 octombrie 2014, 20:30

Transilvania văzută la radio: Sinagogile din Sighet

Pentru ascultătorul neevreu, trebuie specificat că nu se poate trage linie de egalitate între „biserica” creştină şi...

Transilvania văzută la radio: Sinagogile din Sighet
Transilvania văzută la radio: Casa Radio Cluj
Transilvania văzută la radio joi, 23 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Casa Radio Cluj

Vioara lui Ştefan Ruha, alături de orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj încheia, în ziua de 29 decembrie 1967, concertul festiv organizat la...

Transilvania văzută la radio: Casa Radio Cluj
Transilvania văzută la radio: Contemplatorul – omul satului atemporal
Transilvania văzută la radio miercuri, 22 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Contemplatorul – omul satului atemporal

  Ciobănaşii lui Nicolae Grigorescu au consacrat un personaj de secol XIX, care a supravieţuit până azi. Contemplatorul este un personaj...

Transilvania văzută la radio: Contemplatorul – omul satului atemporal
Transilvania văzută la radio marți, 21 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Casele Adorjan sau detaliul decorativ la Oradea

Revenim la Oradea şi vă propun  o plimbare la pas, potrivită pentu o zi însorită de toamnă, când lumina cade oblic şi decupează detaliile...

Transilvania văzută la radio: Casele Adorjan sau detaliul decorativ la Oradea
Transilvania văzută la radio duminică, 19 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Cetatea Oradea

Cetatea din Oradea a fost şi este elementul identitar al municipiului de pe malurile Crişului Repede. Actualul monument istorico arhitectural...

Transilvania văzută la radio: Cetatea Oradea
Transilvania văzută la radio vineri, 17 octombrie 2014, 08:19

Transilvania văzută la radio: Construcţii medievale transilvane

Românii aveau gospodăriile adunate de-a lungul apelor sau a drumurilor de acces, pentru facilitarea comunicaţiei între localităţi sau aveau...

Transilvania văzută la radio: Construcţii medievale transilvane
Transilvania văzută la radio marți, 14 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Ţara „de sub pământ” – Uriaşul de gheaţă

Ascuns în pădurile Apusenilor, departe de razele soarelui, Gheţarul Scărişoara este inconfundabil. De zeci de ani, mii de turişti coboară în...

Transilvania văzută la radio: Ţara „de sub pământ” – Uriaşul de gheaţă