Transilvania văzută la Radio: Valea Sebeşului- Valea Frumoasei
Cetatea medievală de la Petreşti este prima din lista monumentelor care îti deschide drumul. Iniţial turn de biserică, întemeierea sa, la începutul secolului al XIV-a, este atribuită renumitei familii nobiliare locale Henning, incinta de apărare fiind construită în secolul al XV-lea.
Articol de Alina Vingan, 9 septembrie 2014, 22:00
La începutul secolului al XIX-lea a fost abandonată iar materialul de piatră recuperat a fost folosit pentru construirea edificiului actual: o biserică-sală în stil clasicizant, datată 1805.
Cetatea medievală de la Săsciori, de la poalele Munţilor Şureanu, a fost construită în secolul al XII-lea, purtând numele de „Castrum Petri”.
A funcţionat ca şi cetate ţărănească până în jurul anului 1550.
O altă vestită cetate, monument inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este Cetatea dacică de la Căpâlna. Ea aparţine şirului de fortificaţii care stăteau de strajă la hotarele munţilor. Dacii au ridicat-o pe la mijlocul secolului I a. Chr.
Farmecul Cetăţii vine din priveliştea stranie a ruinelor, care astăzi mai pot fi văzute. Obiecte aparţinând de acest vestigiu dacic se găsesc la Muzeul Municipal din Sebeş.
Cetatea medievală de la Câlnic, monument apreciat de arhitecţi, lăudat de turişti, studiat în albumele de artă, este şi ea înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Cetatea se află într-o stare impecabilă. Construită în secolul al XIII-lea, această fortificaţie a fost ridicată de coloniştii germani, ca reşedinţă a contelui Chil de Kelling. A fost concepută ca un donjon, în formă ovală. În 1430, edificiul a fost vândut sătenilor, care au început să construiască o nouă centură de ziduri, apoi turnul porţii şi cel de apărare, care se spune că, la scurt timp după pierderea rolului său militar, a început să fie folosit ca … afumătoare pentru slănină, de unde şi denumirea sa de Fleischenturm.
La Câlnic, turnul donjon adăposteşte în prezent un muzeu cu colecţii de artă medievală şi populară, în care vei găsi obiecte de mobilier, costume ţărăneşti, icoane şi sculpturi.
Cezar Firu
Sursa: Consiliul Judeţean Alba – Valea Frumoasei, de la Patrimoniul Cultural Local la Patrimoniul UNESCO