Ascultă Radio România Cluj Live

Preţul libertăţii (croncile Temps d’Images)

A copilărit printre ei, i-a văzut plecând, era ceva din afară pentru el, dar şi dinăuntru, spune Alexandru Solomon, producătorul filmului  Trading Germans/Paşaport de Germania , despre relaţia regizorului Răzvan Georgescu cu şvabii din Timişoara natală.

Preţul libertăţii (croncile Temps d’Images)

Articol editat de , 13 noiembrie 2014, 13:18 / actualizat: 14 noiembrie 2014, 14:16

În fiecare săptămână îmi plecau prietenii, inclusiv cea care urma să îmi devină soţie a plecat. Ajuns în Germania în decembrie 1989, câţiva ani mai târziu, l-am cunoscut pe cancelarul Helmuth Kohl şi mi-a povestit despre acest negoţ. Eu am auzit prima oară de el în 1997 şi atunci am început să înţeleg anumite lucruri. Aşa am pornit la drum, să fac o cercetare pe acest subiect; să înţeleg de ce au plecat prietenii mei şi  de ce m-am dus şi eu, la urma urmei în Germania. Explica regizorul şi scenaristul Răzvan Georgescu cum a ajuns la subiectul filmului Trading Germans/Paşaport de Germania, miercuri seară la finalul proiecţiei, în faţa unei săli pline de tineri.

Saşii din Transilvania şi şvanii din Banat au emigrat masiv în perioada 1969-1989. Cu ce preţ? Filmul lui Răzvan Georgescu urmăreşte trei planuri distincte ale trocului dintre statul român comunist şi Germania Federală.

Un prim plan istoric  documentează cu date statistice şi filme de arhivă procesul cvasi-dispariţiei populaţiei germane din România din 1939 până azi ( 800 000 de etnici germani în 1939, 25 000 azi). Valurile istoriei au afectat destinele oamenilor. Al Doilea Război Mondial şi înrolarea populaţiei germane direct în Wehrmacht, exproprierea din 1945, deportările în Rusia şi în Bărăgan de după Război au trecut în contul populaţiei civile de etnie germană din  România o parte din nota de plată a ororilor nazismuui şi comunismului.

Al doilea plan doumentar aduce mărturiile negociatorilor sub acoperire ai celor două state implicate în vânzarea celor ce doreau să emigreze. Poulaţia germană  pe care statul român era dispus să o vândă şi statul german să o cumpere.

A fost o muncă de doi ani de cercetare. În Germania am găsit pe cineva care colecţiona documente de la foştii soldaţi din Wehrmacht. Imaginile color din filmul din 1939, arătate în premieră, sunt filmate de un austriac care a făcut o excursie în România şi a filmat cu camera lui color, pe 16 mm, aceste imagini, care au fost găsite recent în podul casei lui de către o nepoată. În rest, Arhiva Naţională de Filme din Bucureşti e o comoară. Imaginile cu saşii încolonaţi, în 1943, aşteptând să intre în Wehrmacht şi SS, s-au găsit  într-un dulap, într-o rolă uitată de mult. În ceea  e priveşte interviurile cu Hans Dietrich Genscher şi ceilalţi oficiali protagonişti a fost simplu, i-am sunat, le-am cerut interviul şi au zis, da. Negociatorul german  Heinz-Günter Hüsch a trebuit să ceară permisiunea în Germania de la ministrul de interne să povestească, dacă informaţiile se pot desecretiza. Asta se întâmpla acum doi ani. A primit acordul şi din momentul acela lucrurile s-au întâmplat de la sine.(regizorul şi scenaristul Răzvan Georgescu)

Al treilea plan explorează latura emoţională a faptelor, prin interviurile cu marfa, oamenii care au trăit dezrădăcinarea şi abandonul unei părţi a vieţii şi istoriei lor. Constrânşi să lase în urmă o comunitate, o ţară (fatherland),  germanii de azi mărturisesc nostalgia locurilor natale. În fond, preţul libertăţii pentru care au plecat îl plătesc în continuare prin sentimentul scindării între două patrii.

Mai dificil a fost să găsim marfa” cum ar veni, mă iertaţi pentru termen,  oamenii care au fost vânduţi şi care să fie dispuşi să vorbească despre experienţa lor de a plăti la nergu. Asta a fost cel mai dificil, pentru că ei erau speriaţi de sancţiunea comunităţii lor. Plătind la nergu, intrau pe o poziţie mai favorabilă, pe lista lui Hüsch, iertaţi paralela cu Lista lui Schindler. Astfel intrau într-o poziţie mai buna şi luau locul altcuiva. De aceea a fost foarte greu să convingem pe cineva să vorbească despre modul în care a plătit la negru în acest troc. (regizorul şi scenaristul Răzvan Georgescu)

Nostalgic dar nu patetic, obiectiv şi onest în selecţia documentelor, subiectiv şi emoţionant în expunerea martorilor, filmul atinge în fiecare coarda sensibilă a identităţii. Ce să faci cu amintirile şi nostalgia locurilor natale inaccesibile? Saşii şi şvabii emigraţi plătesc tot restul vieţii preţul  libertăţii cumpărate la plecarea din România.

 

Oana Cristea Grigorescu

Consolidarea – 2015 în teatrul independent
Cronica prescurtată miercuri, 6 ianuarie 2016, 12:52

Consolidarea – 2015 în teatrul independent

2015 a fost anul consolidării independenţilor în teatrul alternativ, la Cluj cel puţin.  Am vorbit frecvent la acest microfon despre...

Consolidarea – 2015 în teatrul independent
Teatrul Maghiar
Cronica prescurtată marți, 5 ianuarie 2016, 13:31

2015 la TMS

Retrospectiva teatrală 2015 la Teatrul Maghiar de Stat Cluj e descrisă concis în programul afişului lunii ianuarie, din care nu lipseşte nici...

2015 la TMS
Cea mai periculoasă carte din lume?
Cronica prescurtată marți, 5 ianuarie 2016, 10:40

Cea mai periculoasă carte din lume?

De ce trebuie publicat Mein Kampf?  se intitulează editorialul numărului din decembrie al revistei franceze Magazine litteraire. Tot în...

Cea mai periculoasă carte din lume?
Anul tinerilor la TNC
Cronica prescurtată luni, 4 ianuarie 2016, 13:13

Anul tinerilor la TNC

Începutul de an sugerează bilanţul partial, de la jumătatea stagiunii teatrale. Vă propun să parcurgem săptămâna aceasta teatrele clujene...

Anul tinerilor la TNC
Cronica prescurtată luni, 21 decembrie 2015, 14:01

În cultură accentul face diferența – Radio Cluj spre 2016

Sfârșitul de an e vremea bilanțului, momentul când ne întrebăm ce am realizat,  încotro mergem mai departe, mai ales că lumea în jur...

În cultură accentul face diferența – Radio Cluj spre 2016
Cronica prescurtată marți, 15 decembrie 2015, 12:31

Harta şi teritoriul liniei – Hermina Csata la MAC

Compoziţiile somptuoase ale Herminei Csata se împlinesc în sălile festive ale Muzeului de Artă Cluj, unde pot fi văzute până în 10 ianuarie...

Harta şi teritoriul liniei – Hermina Csata la MAC
Cronica prescurtată vineri, 11 decembrie 2015, 13:04

Clujul în finala pentru Capitală Culturală Europeană

Clujul şi Baia Mare au intrat în finală pentru stabilirea oraşului din România care va deţine în 2021 titlul de Capitală Culturală...

Clujul în finala pentru Capitală Culturală Europeană
Cronica prescurtată joi, 10 decembrie 2015, 13:38

Tradiţia nu e scrisă în partitură- Bal mascat la ONRCluj

  O premieră atipică propune duminică, 13 decembrie, ora 18.30, Opera Naţională Română Cluj-Napoca cu Bal mascat de Giuseppe Verdi,...

Tradiţia nu e scrisă în partitură- Bal mascat la ONRCluj