Orientarea profesională a elevilor – o problemă?

Dorinţele elevilor în ceea priveşte orientarea şcolară nu sunt aceleaşi cu ale agenţilor economici.

Articol editat de andreea.leonid, 20 ianuarie 2015, 07:10 / actualizat: 20 ianuarie 2015, 16:48

Aceștia din urmă se plâng că tinerii absolvenți nu sunt bine pregătiţi în meserii care se cer pe piaţa muncii.

Directorii unităţilor de învăţământ spun, la rândul lor, că elevii nu-şi doresc să înveţe meserii care le-ar asigura doar un loc de muncă prost plătit.

Lipsa de concordanţă dintre pregătirea şcolară şi cerinţele concrete de pe piaţa muncii reprezintă subiectul zilei de marţi la Radio Cluj.

……………………………………………….

SATU MARE

Numărul claselor de învăţământ profesional va creşte semnificativ în judeţul Satu Mare în anul şcolar 2015-2016. Mariana Roman, inspectorul general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean, afirmă că oferta educaţională pentru învăţământul profesional a fost elaborată pe baza solicitărilor agenţilor economici, şi a urmărit creşterea ponderii claselor de învăţământ profesional în raport cu cele de învăţământ tehnic liceal.

În anul şcolar 2015-2016, propunerea proiectului privind planul de şcolarizare pentru învăţământul tehnic cuprinde 67 de clase, din care 28 pentru licee tehnologice iar 39 pentru învăţământul profesional. A crescut, deci, numărul de clase pentru învăţământul profesional pentru anul şcolar viitor (Mariana Roman, inspector general adjunct).

Inspectorul şcolar general adjunct Mariana Roman afirmă că pentru elaborarea ofertei educaţionale pentru învăţământul profesional a fost folosită o abordare pro-activă, fiind încheiate contracte-cadru între şcoli şi operatorii economici pentru colaborarea privind organizarea şi desfăşurarea procesului de formare profesională.

Datele rezultate în urma solicitărilor au fost centralizate în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Asociaţia Economică Germano-Română pentru Regiunea de Nord Vest. În urma acestor centralizări a rezultat că 178 de operatori economici au depus solicitări de şcolarizare pentru 2.392 de locuri. Din cei 178 de operatori economici, 114 au încheiat deja contracte cu unităţile de învăţământ (Mariana Roman, inspector general adjunct).

Mariana Roman

Mariana Roman mai spune că după centralizarea datelor Centrului Judeţean de Resurse Educaţionale referitoare la opţiunile exprimate la sfârşitul anului trecut de elevii claselor a VIII-a, reiese că 900 de elevi intenţionează să urmeze învăţământul profesional, iar 400 învăţământul liceal.

Stela Tudor

………………………………………………………………………………

BISTRIŢA

Peste 76% dintre elevii de clasa a VIII din judeţul Bistriţa-Năsăud intenţionează să-şi continue studiile într-o formă de învăţământ liceal, în vreme ce 10.08% se îndreaptă spre învățământul profesional, se arată într-un studiu realizat de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Bistriţa-Năsăud. Procentul elevilor care nu au luat o decizie în ceea ce priveşte continuarea studiilor s-a triplat în acest an faţă de anul trecut şi se situează la 11,75%, o cauză fiind și recenta reintroducere a învățământului profesional, care diversifică gama opțiunilor și adaugă elemente de noutate.

Peste jumătate dintre elevii intervievați afirmă că sunt bine informați în ceea ce privește oferta unităților şcolare post-gimnaziale. Din partea școlii, elevii au nevoie, în primul rând, de informaţii despre licee (37.13%), dar şi de ore de pregătire suplimentară în şcoală (24.78%) şi de activităţi care să îi ajute să îşi descopere aptitudinile şi interesele (17.52%). Această ultimă nevoie poate fi acoperită prin apelul la profesorul consilier al şcolii (acolo unde acesta există) sau la CJAP BN, mai ales că 11.91% dintre opţiunile exprimate reclamă nevoia de orientare şcolară şi profesională oferită de profesorul consilier – relevă studiul realizat de CJRAE BN.

În topul opţiunilor elevilor se află Colegiul Naţional Andrei Mureşanu din Bistriţa, cu 25 la sută dintre preferinţe, urmat de CN Liviu Rebreanu (24%), C.N.George Coșbuc din Năsăud, C.T.Infoel Bistrița, Liceul Teoretic ,,Solomon Haliță Sg.Băi, Colegiul Petru Rareș Beclean, Colegiul Economic Năsăud, Liceul Sportiv Bistrița, Liceul Teoretic Sanitar Bistrița și C.T. ,,G.Moisil Bistrița”.
La această cercetare au participat 82.34% dintre elevii de clasa a VIII-a din județul Bistriţa-Năsăud.

Florin Săsărman

––––––––––––––––––––––––––––––––––––

SIBIU

Tot mai mulţi angajatori îşi asumă responsabilitatea de a le oferi elevilor condiţii pentru a învăţa practic ceea ce li se predă la şcoală, înainte de a profesa propriu- zis.

Trei firme din Zona Industrială Vest a Sibiului alături de Primăria Sibiu au demarat anul trecut un proiect în valoare de 870.000 de lei care se refera la infinatarea unor clase in sistem dual. Proiectul este creat pentru a oferi elevilor de la Liceul Independenţa oportunitatea de a utiliza practic toate cunoştinţele acumulate în timpul orelor de curs. În acest sens, au fost amenajate 12 săli de clasă echipate cu utilajele pe care elevii sa faca practica. Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu:„Primăria Sibiu s-a angajat să creeze la Colegiul Tehnic Independenţa un număr de 12 săli de clasă care vor servi ca laboratoare pentru ca elevii să beneficieze atât de pregătire teoretică, cât şi de pregătirea practică. Pe parcursul anului 2014 s-a derulat acest program şi s-a şi finalizat construcţia sălilor, de dotarea sălilor urmând să se ocupe firmele partenere.”( Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei)

Elevii sunt fericiţi că pot să se pregătească practic pentru viitoarele meserii şi spun că un astfel de program îi ajută foarte mult: „Meseria de electrician este una uşoară şi plăcută. Este foarte important să am o meserie.”
„Sistemul acesta mă pregăteşte pentru meseria pe care o să o am în viitor.”
„Mă ajută să devin electrician sau mecanic auto. O să am o meserie şi o să am unde să lucrez.”
„Există multe companii în Sibiu şi acestea ne oferă o practică şi un loc de muncă mai apoi.”

O altă promisiune în dezvoltarea sistemului de învăţământ dual a fost făcută de ambasadorul Germaniei venit la Sibiu, Hans Werner Lauk. Ambasadorul a subliniat importanţa pe care o are un program de învăţământ dual în formarea tinerilor şi spune că este dispus să dea o mână de ajutor în acest sens: „Aş dori să subliniez faptul că se doreşte o dezvoltare a şcolilor profesionale, iar acest lucru a început să fie făcut în Sibiu, atât cu sprijin german cât şi sub egida Ministerului Educaţiei şi Învăţământului. Ceea ce dorim noi este tocmai această introducere a sistemului dual pe care noi îl aplicăm în Germania, acea îmbinare de practică cu teorie, care este importantă în dezvoltarea elevilor şi a studenţilor. Îmbinăm învătământul de stat cu investitori şi cu fabrici private, dând posibilitatea formării profesioniştilor care vor lucra în fabricile germane.” (Hans Werner Lauk)

De asemenea, Excelenţa sa menţionează faptul că şi cadrele didactice vor fi ajutate să se specializeze în Germania, printr- un program de 750.000 de Euro.

Cristi Florea