Problemele sistemului de sănătate din România

Coaliţia Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România atrage atenția asupra situației extrem de grave din Sănătate, constatată și de Indexul european al sistemelor de sănătate, unde ne situăm la coada clasamentului.
Indexul, realizat anual la Bruxelles, măsoară situația a 36 de sisteme medicale naționale din Europa. România se află pe locul 35, după Bulgaria. O situaţie mai gravă decât la noi se înregistrează doar în Bosnia Herțegovina.
Raportul european vorbește despre colapsul sistemului de sănătate românesc, care constituie deja o provocare pentru solidaritatea Uniunii Europene. Documentul evidenţiază reducerea serviciilor și așa insuficiente la care au acces pacienții, dar și exodul cadrelor medicale.
Coaliţia Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice solicită autorităților române să citească cu atenție acest raport și să facă o reformă reală a sistemului de sănătate. Totodată, organizaţia cere acordarea unei finanțări de 6% din PIB pentru sănătate.
Despre problemele sistemului de sănătate din România vorbim joi, 29 ianuarie,  la Subiectul Zilei.

Articol editat de Camelia Velțan, 29 ianuarie 2015, 07:00 / actualizat: 29 ianuarie 2015, 14:19

Vă oferim, pentru documentare Indexul european al sistemelor medicale 2014, în limba engleză

Indexul-european-al-sistemelor-medicale-2014

Redacţia

……………………………
Spitalizarea de zi este, în opinia autorităților medicale sălăjene, soluția optimă pentru reducerea costurilor în sistemul medical din Sălaj și îmbunătățirea actului medical.

Autoritățile consideră că prin spitalizarea de o zi, numărul internărilor va fi redus, la fel și costurile, iar actul medical se va desfășura mult mai bine. Primele măsuri pentru reducerea internărilor de lungă durată au fost luate deja și în Spitalul Județean de Urgență din Zalău. În secții au fost amenajate saloane pentru tratamente de o zi, internările fiind realizate numai în cazul pacienților aflați în stare gravă.

Un astfel de exemplu este și Secția de Dermatologie unde a fost amenajat primul salon pentru internările de o zi. Programul spitalizarea de o zi va fi implementat treptat și în celelalte unități spitalicești din Sălaj.

Un alt exemplu este programul privind modernizarea și dotarea Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Județean de Urgență din Zalău, unde pacienții vor fi tratați într-o singură zi. Un program similar va fi pus în practică în acest an și la spitalul din comuna sălăjeană Crasna printr-o investiție de 100.000 de lei.

Adrian Lungu

…………………………………………………………………..

Cea mai mare problemă cu care se confruntă unităţile medicale din judeţul Bistriţa-Năsăud este lipsa de personal de specialitate. Pe de altă parte şi indecizia factorilor de răspundere, care tolerează persistenţa unor probleme în sistem de prea mulţi ani, contribuie la nivelul scăzut al serviciilor medicale din spitalele mici din judeţ.

Dacă Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa s-a acoperit în ultima vreme, cât de cât cu specialităţi care lipseau, spitalele mici şi Serviciul de ambulanţă suferă, ceea ce afectează acoperirea nevoilor medicale. (Anca Andriţoiu, director DSP Bistrița-Năsăud).

O altă cauză a nivelului scăzut al serviciilor oferite este subfinanţarea spitalelor, crede Anca Andriţoiu:

Noi avem un număr mai mic de paturi contractate cu CJAS decât cel real din spitale şi asta face ca fondurile să nu ajungă. Pe urmă, dotările cu aparatură modernă, tot de bani ţin. (Anca Andriţoiu).

Schimbarea stării de lucruri din spitale stă şi în mâna autorităţilor locale şi a managerilor.

Există din partea autorităţilor locale şi a managerilor o reticenţă în a face transformări mari şi-n a avea o viziune de viitor, în a reorganiza puţin serviciile care nu merg. (Anca Andriţoiu).

Problemele legate de dotarea cu aparatură medicală de specialitate de înaltă performanţă sunt pe cale de a fi rezolvate în cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa, unitate care beneficiază de câteva proiecte de modernizare, aflate în derulare. Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan spune că acum atenţia este concentrată pe oferirea celor mai bune condiţii de muncă şi locuit tinerilor specialişti, pentru a-i determina să opteze pentru spitalul bistriţean.

Eu sunt optimist că, odată cu oferirea celor mai bune condiţii de lucru în Spitalul Judeţean de Urgenţă şi în Ambulatorul de specialitate, efort dublat de demersurile pe care le facem de a le asigura medicilor rezidenţi locuinţe, prin programul ANL, se vor îndrepta spre Bistriţa şi resurse umane calificate şi de specialitate. (Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud).

Sintetizăm şi spunem că dacă exista un exemplu bun, el trebuie urmat. Prin finanţare adecvată şi prin management corect.

Florin Săsărman