Ascultă Radio România Cluj Live

Ascultă oameni de poveste: Familia Linul din Salva şi perpetuarea costumului tradiţional românesc

Descinse parcă din poveştile cu comori şi zâne, cele trei femei, Virginia Maria (bunica), Virginia (fiica) şi Maria Virginia (nepoata) sunt artizanele unui meşteşug tot mai rar întâlnit în România: cusutul de straie populare. La ele este vorba de straiele din Ţara Năsăudului. Ascendenţa acestui meşteşug în familie este cel puţin secular, dacă ne gândim că Virginia Linul (bunica) a învăţat ceea ce ştie de la mama şi de la bunica sa.

Ascultă oameni de poveste: Familia Linul din Salva şi perpetuarea costumului tradiţional românesc

Articol editat de Carmen Sas, 8 aprilie 2015, 22:00

Pe Virginia Linul o cunoşteam în anii optzeci, nouăzeci de la târgurile meşterilor populari organizate în Bistriţa, dar în scurt timp numele ei a devenit cunoscut şi peste hotare, pentru că nu o dată a fost invitată de Ministerul Turismului să reprezinte România la diferite evenimente din lume. Apoi, vizitându-i atelierul şi colecţia din casa părintească de la Salva am descoperit-o pe cea care a învăţat-o ceea ce ştie, pe mama sa, Virginia Maria. Nu ştiu câţi ani are, dar, oricâţi ar avea, nu-i arată! O ţin tânără tradiţia pe care o aduce cu ea până astăzi, grija pentru meşteşugul pe care îl practică cu atat drag şi…dragostea pentru cei tineri. “Eu în copilărie le-am văzut pe bunica mea, pe mama mea cosând, lucrând, puind cânepa, spălând-o, ţăsând, până o făcut pânză albă din ea, să ne faca haine de Paşti, să avem cu ce umbla a oua. Şi-aşa am prins dragoste şi am lucrat şi eu, cum o lucrat bunica şi mama”, ne povesteste Virginia Maria Linul.

Aţi auzit de “culori zbierătoare”? Trebuie ştiut că în zona Sălăuţei, oamenii au un limbaj foarte expresiv, pe măsura straielor despre care vorbim aici. Povesteşte Virginia Maria Linul: “În zona noastră întotdeauna s-o purtat părţi florale, motive cu tot felul de flori. Culorile cât mai zbierătoare, c-aşa să zice. Care-s frumoase, vederoase, să zicea zbierătoare. Eu când vedeam ceva frumos, coseam să iasă ceva şi mai frumos! Şi-aşa am făcut mereu, până-n ziua de azi, de am îmbătrânit făcând. Da’ eu nu-s bătrână, numa’ îs de demult!”, ne spune cu un zâmbet creatoarea populară. O întrebăm din ce sunt compuse costumele populare pe care le face. “Ca să ai un costum adevărat, să poţi merge la biserică sau la nuntă, să începe de la picioare. Mai demult se purtau opinci, dar acuma se poartă cizme sau pantofi. Să fac ciorapi de lână, poale, pânzături, cămaşă,  năframă pă cap şi părul netăiat, neapărat lung, că stă mai bine mintea sub el. Şi un pieptar frumos, tot cusut cu mâna” ne aprinde imaginaţia Virginia Maria Linul.

Această prezentare necesită JavaScript.

Virginia Maria Linul şi-a transmis meşteşugul la două dintre fetele sale, Virginia şi Lucia, cunoscută sub numele de Lucia Todoran. Virginia a rămas în casa mamei sale şi lucrează împreună cu aceasta. Ea spune că creatorii de modă au început să se intereseze de motivele populare tot mai mult, pentru a le insera în colecţiile lor: “Acuma chiar trăim un moment în care, în modă, sunt  influenţe tradiţionale. Tradiţia populară românească, în cazul nostru. Şi, eu zic că dacă avem aceste tendinţe este foarte bine, pentru tineri, pentru că pe tineri nu poţi să-I atragi direct, să le spui vai! cât e de minunat costumul popular românesc, dacă nu i-o învăţat mama lor de-acasă cu el. Dar, în momentul în care poartă o haină modern, cu un  motiv popular românesc, automat începe tânărul să ştie, să-l îndrăgească, să spună stai, că ăsta-i românesc”.

Încă o veste bună este că meşteşugul celor două este preluat încet, încet şi de nepoata Virginiei Maria Linul, care îi poartă cele două prenume. Maria Virginia Linul, nepoata, a învăţat să coase asemeni bunicii şi mamei sale şi chiar a prezentat, la un târg de turism din Bucureşti o colecţie de costune populare româneşti din Ţara Năsăudului. Este studentă acum, dar va reveni alături de mama şi bunica sa după terminarea studiilor.

Că meseria este brăţară de aur, ştie toată lumea, dar, în preajma celor trei, am înţeles că şi moştenirea culturală este la fel!

 

Florin Săsărman

 

Nu uitaţi, Radio Cluj poate fi ascultat şi on line, AICI.

 

George Negrea
Ascultă oameni duminică, 28 iunie 2015, 22:00

George Negrea – un exemplu pentru tânăra generaţie

Are 21 de ani, lucrează la un săptămânal local şi este student în anul III la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii...

George Negrea – un exemplu pentru tânăra generaţie
Oameni de poveste: Răzvan Ciule, tânărul care și-a depășit limitele
Ascultă oameni vineri, 26 iunie 2015, 22:00

Oameni de poveste: Răzvan Ciule, tânărul care și-a depășit limitele

24Este imobilizat încă de la naştere în scaunul cu rotile, dar asta nu l-a împiedicat să îi ajute pe alţii. Tânărul sălăjean Răzvan...

Oameni de poveste: Răzvan Ciule, tânărul care și-a depășit limitele
Oameni de poveste: Ovidiu Mihăilescu, veşnic tânăr şi liber
Ascultă oameni miercuri, 24 iunie 2015, 22:00

Oameni de poveste: Ovidiu Mihăilescu, veşnic tânăr şi liber

Prieten al Diligenţei de Bizanţ încă din anii nouăzeci, când încă mai locuia la Cluj, Ovidiu Mihăilescu îşi caută mereu câte un drum...

Oameni de poveste: Ovidiu Mihăilescu, veşnic tânăr şi liber
Oameni de poveste: ornitologul Dan Munteanu
Ascultă oameni miercuri, 24 iunie 2015, 14:00

Oameni de poveste: ornitologul Dan Munteanu

Păsările pot trăi fără oameni, dar oamenii nu pot trăi fără păsări, o afirmație contrariantă, la prima vedere, pe care o aud din gura...

Oameni de poveste: ornitologul Dan Munteanu
Ascultă oameni miercuri, 24 iunie 2015, 08:00

Ascultă oameni de poveste: Radu Munteanu: un om care şi-a schimbat destinul

A fost primul român care a alergat 100 de km şi a intrat în Istoria Sportului Românesc. Este un pescar împătimit  care a reuşit performanţa...

Ascultă oameni de poveste: Radu Munteanu: un om care şi-a schimbat destinul
Ascultă oameni marți, 23 iunie 2015, 06:00

Oameni de poveste: Ana Dragu, prietena mai mare a copiilor cu autism

Tânără scriitoare şi ziaristă în urmă cu zece ani, bistriţeanca Ana Dragu este acum, graţie experienţei pe care a avut-o încercând...

Oameni de poveste: Ana Dragu, prietena mai mare a copiilor cu autism
Ascultă oameni joi, 18 iunie 2015, 22:00

Dr Ilea Aranka: perspective în regenerarea osoasă

Mi-aş dori ca aceste cercetări să ajungă să fie transpuse în practică, să vină pacientul la care să pot să-i spun că acest dinte este...

Dr Ilea Aranka: perspective în regenerarea osoasă
Ascultă oameni miercuri, 17 iunie 2015, 22:00

Oameni de poveste: Adrian Ivaniţchi, cavalerul Cetăţii Folk

Descins în muzica folk din măreaţa Cetate a Sighişoarei, Adrian Ivaniţchi este imaginea perfectă a ardeleanului legat iremediabil de locurile...

Oameni de poveste: Adrian Ivaniţchi, cavalerul Cetăţii Folk