Ascultă Radio România Cluj Live

Plecat-au saşii de la Nemşa

Într-o frumoasă dimineaţă de martie drumul mă duce la Nemşa, o localitate din comuna Moşna, judeţul Sibiu. Ţinta mea era Biserica Evanghelică Fortificată din localitatea Biertan. Pentru că nu-mi plac drumurile intens circulate, am ales ruta Mediaş – Biertan, via Moşna, pe DJ 141 şi DJ 141 B. Însă călătoria îşi are tainele şi drumurile ei, ce se dezvăluie atunci când te laşi purtat pe cale de acea voce lăuntrică ce îţi şopteşte „oare unde duce drumul ăsta?…”

biserica Nemsa1
Foto: biserica Nemsa1

Articol de cristina.rusu, 18 mai 2015, 14:28

Trec printre coline fumegânde şi o vreme mai mult ghicesc drumul decât îl văd. Oamenii au dat foc pe terenurile de păşunat pentru a distruge resturile vegetale.

Înainte de a ajunge în Moşna, văd la stânga un indicator: „Biserică Evanghelică Fortificată” spre o şosea îngustă ce şerpuieşte printre dealuri. Virez şi după o bucată de drum ajung în satul Nemşa, despre care nu auzisem nimic până acum.

În orice localitate prin care trec în peregrinările mele, privirile îmi sunt atrase de clădirile cele mai impozante din peisajul satului românesc: turlele bisericilor. Aşa şi la Nemşa.

Cum intru în sat zăresc în partea stângă o turlă mică, bizar plasată între case. E o bisericuţă ortodoxă şi e deschisă, fiind duminica, zi de sărbătoare. Opresc şi cobor din maşină. Mă apropii pe aleea îngustă ce duce spre intrare. Slujba e gata şi oamenii ies agale din clădire. Intru un pic şi eu, să văd cum e înăuntru, doar nu m-or da afară pentru că port pantaloni şi n-am batic pe cap (cum am păţit la Mănăstirea Prislop, în judeţul Hunedoara!). Gresie pe jos, uşi de termopan, semne că în biserică s-au investit recent ceva bănuţi, deşi e de mici dimensiuni.

Preotul, durduliu şi rumen la faţă, se pregăteşte de plecare. Ceva îmi spune că nu voi găsi aici nici o urmă de trecut. Totul e prezent, actual, prea cunoscut mie ca să-mi mai stârnească interesul. Ştiu că toţi se-ntreabă cine sunt şi ce-o fi cu mine aici. Le simt privirile iscoditoare. N-are rost să-mi mai pierd vremea pe-aici, să le tulbur liniştea. Fac două poze, salut şi plec să caut biserica fortificată.

Continui drumul şi satul îşi schimbă peisajul. Încep casele săseşti, construite una lângă alta, cu porţi mari şi cu inscripţii. Pe unele ziduri văd câte o decoraţiune ce reprezintă un trifoi. Mintea mă duce imediat la Irlanda, acum, în preajma zilei de Sfântul Patrick. Însă trifoiul de pe casele astea nu e un simbol naţional. În arta creştină trifoiul simbolizează Trinitatea.

Şi iat-o! În mijlocul satului, lângă şcoală, se înalţă mândră turla Bisericii Evanghelice din Nemşa. Zăresc şi restul bisericii, după clopotniţă.

 

E o clădire mult mai veche decât turla, construită în alt stil şi înconjurată de un zid. Pe poartă străluceşte un lacăt, semn clar că nu e nimeni aici. Pe zid, lângă poartă, pe o placă de marmură stă scris: „S-a aşezat această placă în amintirea saşilor plecaţi din Nemşa în Germania. / Zum Gedenken an die aus Nimesch nach Deutschland ausgewanderten Sachsen. 7 august 2010”.

Nu pot rezista curiozităţii şi mă strecor în curte prin spărtura din poartă. Locul e pustiu. Curtea-i mică, precum biserica şi printre un gard viu din buxus e o alee pavată ce duce spre intrare. Încuiat şi aici, desigur, cu mai multă grijă. De-o parte şi de cealaltă a uşii dublate de gratii sunt panouri cu hărţi şi documente informative, în limbile română, engleză şi germană. Pe o hârtie îngălbenită de timp, cu tuşul aproape şters, e consemnat în limba română un scurt istoric al bisericii.

„Biserica evanghelică din Nemşa figurează sub nr. 2751 în lista monumentelor istorice. Biserica cu hramul sf. Ioan a fost construită în anul 1400 ca o biserică-sală gotică cu navă şi cor. Corul închis poligonal are o boltă în cruci şi este înzestrat cu fresce în stilul goticei tîrzie. Pictura murală a fost restaurată în anul 1954. Corul are ferestre gotice fără muluri.

În anul 1733 s-a dărîmat nava bisericii dărăpănată şi a fost reconstruită. 1798 nava a primit bolta ei actuală. S-au întrebuinţat pentru sprijinire pilaştri, ornamentate cu volute. Ultimele lucrări de restaurare la biserică s-au executat în anul 1954.

În jurul anului 1500 s-a înconjurat biserica cu un simplu zid de incintă cu două turnuri, dintre care s-a păstrat un turn puternic în partea de sudvest a cetăţii bisericeşti.

În 1752 zidul cetăţii a fost reparat.

Turnul clopotniţă s-a ridicat în anul 1869 la o distanţă de cîteva metrii de biserică.

Altarul în stilul renaşterii este un scrin fără aripi; a fost terminat în anul 1520. Predela s-a pierdut. Partea superioară este încoronată de un tablou pictat în ulei al unui maestru necunoscut. Înfăţişează botezul lui Hristos.

Cele trei figuri din lemn ale altarului, Isus, Moise şi Pavel, au dispărut, iar în jurul anului 1850 s-au înlocuit prin figuri pictate în mod banal pe lemn. Orga din 1883 provine de la constructorul de orgă din Sibiu,Wilhelm Hörbiger. A fost reparată în anul 1958.”

În spatele bisericii e-un deal pe care se înalţă o pădure de pini mândri, martori tăcuţi ai trecerii timpului.
Peste drum de biserică se înalţă pe un piedestal bustul lui Stephan Ludwig Roth (1796 – 1849), preot în Nemşa şi Moşna, gânditor umanist, profesor şi revoluţionar paşoptist din Transilvania, a cărui casă memorială se află în oraşul Mediaş.

Nu pot pleca fără să schimb o vorbă cu tanti Ecaterina Gartner din vecini, care are cheia bisericii. Îmi spune că nu s-a mai făcut slujbă în biserică din 1990, când mai venea părintele Sevartius din Mediaş. „Nu se mai ţine nimic că nu mai suntem oameni. Au plecat, s-au dus toţi în Germania…”

Biserica Evanghelică fortificată din Nemşa se află pe lista de monumente istorice din judeţul Sibiu înscrise în Patrimoniul Cultural Naţional al României (nr. 757, cod LMI SB-II-a-A-12476, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din România, Institutul Naţional al Patrimoniului; nr. 685 din lista aprobată în anul 2004 a Misterului Culturii şi Cultelor, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice). Lăcaşul îşi aşteaptă în tăcere rândul pe lista monumentelor restaurate.

 

Monica Oprişe
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice)
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

 

Nu uitați, Radio Cluj se poate asculta și online, AICI

Burgeri pentru o dietă sănătoasă
Diverse sâmbătă, 23 martie 2024, 12:00

Burgeri pentru o dietă sănătoasă

Specialistul explică faptul că acest fel de mâncare conţine o cantitate suficientă de proteine ​​şi poate face parte dintr-o dietă...

Burgeri pentru o dietă sănătoasă
Obiceiuri simple care te fac mai fericit în fiecare zi
Diverse sâmbătă, 23 martie 2024, 00:00

Obiceiuri simple care te fac mai fericit în fiecare zi

O descoperire suprinzătoare a fost făcută în acest sens de profesorul de la Universitatea din Bristol, Bruce Hood. Putem fi fericiţi, dar pentru...

Obiceiuri simple care te fac mai fericit în fiecare zi
Arborele Anului 2024
Diverse vineri, 22 martie 2024, 16:00

Arborele Anului 2024

„Inima grădinii”, așa cum este numit fagul premiat, are aproximativ 200 de ani și este al treilea copac consecutiv polonez care câștigă...

Arborele Anului 2024
Beneficiile și dezavantajele consumului de cafea
Diverse vineri, 22 martie 2024, 12:00

Beneficiile și dezavantajele consumului de cafea

Oamenii de ştiinţă din întreaga lume au controverse zilnice pe tema beneficiilor şi dezavantajelor consumului de cafea.   Majoritatea...

Beneficiile și dezavantajele consumului de cafea
Diverse vineri, 22 martie 2024, 06:00

Țara care descurajează cumpărarea hainelor de tip „fast-fashion”

Guvernul francez vrea să încurajeze populaţia să achiziţioneze haine din materiale sustenabile, în locul celor ieftine de import care sunt...

Țara care descurajează cumpărarea hainelor de tip „fast-fashion”
Diverse joi, 21 martie 2024, 12:00

De ce are nevoie creierul de zahăr?

Potrivit specialiştilor, organismul poate extrage energie şi din ţesutul adipos, dar creierul are nevoie în principal de glucoză, pe care o...

De ce are nevoie creierul de zahăr?
Diverse joi, 21 martie 2024, 06:00

Vierme care depune ouă şi își hrăneşte puii cu lapte

Până acum, se credea că această specie de vierme originară din Brazilia folosea o combinație dintre tentaculele sale faciale și nămol pentru...

Vierme care depune ouă şi își hrăneşte puii cu lapte
Diverse miercuri, 20 martie 2024, 17:06

Obiceiuri ciudate din secolul XIX

Multe lucruri bune provin din Anglia secolului XIX; avem în acest sens cărţile lui Charles Dickens şi Jane Austen, ilustratele de Crăciun şi...

Obiceiuri ciudate din secolul XIX