La 60 de ani, tot chiriaş
Filarmonica de Stat Transilvania a sărbătorit la 1 septembrie 60 de ani de la înfiinţare. De la decretul de constituire din 1955, în mai puţin de zece ani, dirijorul fondator al instituţiei Antonin Ciolan reuşeşte să formeze o orchestră de vârf în România. În cei 60 de ani de activitate, dirijorii permanenţi ai orchestrei, personalităţi ale vieţii muzicale – Emil Simon, Erich Bergel, Cristian Mandeal, Nicolae Moldoveanu – şi-au lăsat amprenta stilistică, forjând o orchestră recunoscută ca a doua filarmonică a ţării cu numeroase prezenţe naţionale şi internaţionale la festivaluri. Festivalul propriu, Toamna Muzicală Clujeană cel mai longeviv şi cel mai important festival de muzică clasică din România, după Festivalul George Enescu, ajunge anul acesta la a 49-a ediţie.
Articol editat de , 5 septembrie 2015, 06:00 / actualizat: 14 septembrie 2015, 11:47
În pofida excelenţei probate în 6 decenii de existenţă, Filarmonica Transilvania nu are nici până astăzi un sediu propriu. În febra retrocedărilor imobiliare din ani 90 Filarmonica Transilvania devine chiriaşa Universităţii Babeş Bolyai, devenită proprietara complexului de clădiri din strada Universităţii şi Emil de Martone.
În 2002, sub rectoratul lui Andrei Marga, Universitatea evacuează Filarmonica din sala în care îşi desfăşura concertele încă de la înfiinţare. Până în 2012 cântă la Casei de Cultură a Studenţilor, într-un spaţiu impropriu concertelor simfonice. Primul gest după numirea actualului rector al UBB Ioan Aurel Pop este readucerea Filarmonicii în sala care o consacrase, rebotezată între timp Auditorium Maximum.
La presiunea instituţiei şi a mediilor culturale clujene autorităţile locale şi-au asumat construcţia Centrului Cultural Transilvania (CTT), care urmează să ofere un sediu şi o sală permanentă de concerte la standardele secolului XXI.
La Cluj există trei instituţii de cultură muzicale care oferă muzică cu o tradiţie de câteva sute de ani. Acestea reprezintă cu adevărat cultura, ele trebuie sprijinite, ele trebuie promovate, deocamdată lucrurile stau destul de precar. Filarmonica este în chirie, Opera stă să ne cadă în cap, aşa că sunt multe de făcut pentru a ne putea prevala de titulatura de Capitală Culturală Europeană. (Marius Tabacu, directorul Filarmonicii Transilvania)
Din 2011, de la semnarea contractului pentru proiectarea CCT, lucrările stagnează. Între timp directorul filarmonicii, Marius Tabacu afrmă că cea mai puternică presiune pe care instituţia o poate face asupra autorităţilor e să ofere concerte bune:
Ştiu foarte puţine despre stadiul proiectului. Ştiu doar că există un litigiu care durează şi până ce acesta nu se va rezolva nu se poate elibera autorizaţia de construcţie, urmând ca după aceea să înceapă licitaţia pentru construcţia propriu zisă.
Primăria Cluj a încercat să acopere costul total de 64 de milioane de euro, reieşit din studiul de fezabilitate, printr-un parteneriat public privat. Anul acesta Primăria se întoarce la ceea ce ar fi trebuit să fie prima opţiune: construcţia din fonduri europene.
Primăria Cluj-Napoca are în vedere, în anii ce urmează, depunerea unui proiect cu finanţare europeană pentru acest centru. Toate opţiunile sunt deschise în acest moment. Proiectul CCT este unul dintre obiectivele pentru candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021, iar proiectul este în stadiul obţinerii autorizaţiilor. (Diana Apan, reprezentant al primăriei Cluj)
Promisiunea este în picioare, toată lumea vrea ca Filarmonica să intre în noul sediu odată cu eventuala câştigare a titlului de Capitală Culturală europeană. Eu aş prefera să fim capitală culturală tot timpul. (Marius Tabacu, directorul Filarmonicii Transilvania)
Toată lumea priveşte cu optimism şi încredere spre anul 2021 când Clujul se şi vede Capitală Culturală Europeană. A construit pentru asta un nou stadion şi o sală polivalentă, în proximitatea vechii săli de sport a oraşului. Are însă de surmontat probleme pe care o amână de mai bine de două decenii: lipsa unui sediu pentru Filarmonica Transilvania, impasul instituţiilor de cultură rămase fără sedii în urma retrocedărilor (Muzeul de Artă, Academia de Muzică Gheorghe Dima), starea deplorabilă a clădirilor de patrimoniu (Muzeul de Artă, Teatrul şi Opera Naţională Română Cluj).
Oana Cristea Grigorescu
Radio Cluj poate fi ascultat şi on line, AICI.
