Terra Cognita sau cum să fii ghid turistic pentru un nevăzător
Marţi seara, 24 noiembrie, nu foarte târziu, la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj, a avut loc fără prea multă pompă şi, din păcate, chiar şi fără prea multă presă, finalizarea proiectului Terra Cognita, iniţiat de Asociatia Babilon Travel, un proiect destinat tinerilor, dar şi mai puţin tinerilor nevăzători, care a avut două componente, prima dintre ele fiind alcătuirea unui traseu turistic cuprinzând 8 monumente istorice, religioase şi de patrimoniu şi prezentarea lui persoanelor nevăzătoare prin tipărirea cu caractere Braille a materialelor informative referitoare la aceste 8 obiective, în limbile română şi engleză, dar şi redactarea lor în format audio, iar a doua componentă fiind formarea şi pregătirea unei grupe de voluntari. Cu mai multe amănunte, domnul Gabriel Nagy, preşedintele asociaţiei Babilon Travel:
Articol editat de Carmen Sas, 25 noiembrie 2015, 19:00 / actualizat: 25 noiembrie 2015, 20:31
Gabriel Nagy: Spre deosebire de alte proiecte pe care le derulăm, acesta este un proiect local finanţat de Primăria Municipiului Cluj şi Consiliul Local Cluj-Napoca, iar pe lângă primărie, care este un partener foarte important pentru noi, mai avem şi alţi parteneri: Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere, Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Asociaţia Nevăzătorilor din România. A doua componentă a proiectului, cea despre care mă întrebaţi, este grupul de voluntari pe care l-am antrenat şi care este capabil să însoţească în siguranţă pe acest traseu turistic nevăzători sau grupuri de nevăzători care doresc să viziteze oraşul. Dar mai multe despre noi puteţi afla de pe site-ul nostru www.babilontravel.ro.
Cristina Hosu, trainer: Mi-am pus în aplicare cunoştinţele din domeniul învăţămîntului şi i-am instruit pe voluntarii noştri cum să ghideze o persoană nevăzătoare, cum să exploreze anumite locuri şi cum să fie în siguranţă împreună cu ei. La început este mai greu, dacă nu ai avut contact niciodată cu o persoană nevăzătoare este o lume nouă, necunoscută, dar pe parcurs te familiarizezi cu ei şi constaţi că sunt persoane normale, la fel de speciale ca şi noi, şi îţi vine uşor să interactionezi cu ei.
Georgiana Laza, voluntar: Sunt elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional George Coşbuc şi fac parte din asociaţia Babilon Travel de acum doi ani. Terra Cognita a luat patru voluntari şi i-a calificat în a-i însoţi pe nevăzători pe traseele turistice stabilite în prima parte a proiectului, iar eu sunt una dintre cei patru. E dificil pentru noi, dar şi emoţionant, când tu vezi o statuie de exemplu, iar tu trebuie să le explici în detaliu ce vezi, tocmai pentru ca ei să-şi poată da seama, să-şi poată imagina cum arată, cum este construită. Nu am de gând să renunţ la voluntariat, chiar dacă mă aşteaptă bacalaureatul şi poate că alţii ar putea crede că nu aş avea timp şi pentru asta. Îmi fac timp pentru că îmi place şi o fac cu drag. În ceea ce priveşte învăţătura, am un program fix pe care îl respect, iar după aceea încep să-mi fac timp şi pentru mine.
Andrei Colhon, voluntar, elev clasa a XI-a: Am participat la foarte multe activităţi de voluntariat din Cluj, dar majoritatea implicau mutatul unor lucruri dintr-o parte în alta, iar când am auzit de acest voluntariat care implica să interacţionezi cu oamenii şi să afli care sunt problemele nevăzătorilor, am vrut să intru în acest program şi să aflu mai multe despre ei, pentru că ei nu ies foarte mult din mediul acesta din liceu şi nu ai cum să te întâlneşti cu ei în oraş. În timpul scrierii ghidurilor eu am redactat prezentarea a două obiective din Cluj şi le-am tradus în engleză, iar după ce am terminat această parte, particip la ghidarea persoanelor nevăzătoare. Există tehnici care se folosesc pentru nevăzători şi avem un cod foarte important de bune practici pe care îl folosim. Spre exemplu: nevăzătorul trebuie să-l ţină pe văzător de zona de mai sus de cot, iar dacă urmează să se intre într-o zonă îngustă sau printr-o uşă, văzătorul trebuie să-şi ducă mâna la spate, pentru ca în acest fel nevăzătorul să înţeleagă că urmează un spaţiu îngust şi deci trebuie să meargă în spatele văzătorului. În general fac voluntariat după orele de şcoală, dar în situaţia în care sunt acţiuni importante, mai plec şi de la şcoală, deci chiulesc în scop nobil, ca să zic aşa. De ce suntem atât de puţini voluntari? Nu multă lume se implică, pentru că este un voluntariat pe o perioadă foarte lungă de timp. Majoritatea voluntariatelor sunt de două-trei zile şi atunci oricui îi este comod să meargă două zile şi să primească o diplomă. În situaţii ca aceasta nu foarte puţină lume este dispusă să îşi sacrifice atît de mult timp.
Manuela Câmpean, şef serviciu Relaţii Comunitare şi Turism la Primăria Municipiului Cluj-Napoca: Mă simt de fiecare dată bine în mijlocul copiilor şi îmi face plăcere să văd că şi aceşti copii cu nevoi speciale ştiu să se amuze şi să se implice într-un proiect. Acest proiect m-a atras din două puncte de vedere: în primul rând am venit pentru că este vorba despre un proiect turistic, deci e „sarcină de serviciu”, cum ar veni, şi apoi, bineînţeles pentru că este un proiect care aduce turismul şi către aceşti copii cu probleme de vedere. La început am constatat o reticenţă din partea lor, nu acceptau uşor să fie scoşi din zona lor de confort, dar pe măsură ce proiectul se derula, am observat că se simţeau din ce în ce mai bine şi erau mai relaxaţi. Sigur că avem în vedere şi alte proiecte de acest fel, spre exemplu cel de anul viitor implică şi alte centre pentru nevăzători din ţară, am avut şi vom mai avea întâlniri şi proiecte comune cu alte ţări din Uniunea Europeană şi sperăm că va avea o evoluţie favorabilă această iniţiativă frumoasă.
Anca Manuela Mureşan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI.
