Ascultă Radio România Cluj Live

Obiceiul cetelor de Juni din Sadu

Încă din vremuri de mult uitate, apropiindu-se sfârşitul de an, într-un peisaj magic cu specific de iarnă, în comuna Sadu, vatră românească aşezată nu departe de unde fala apelor transilvane străpunge catena Carpaţilor, se poate simţi de departe miros de fum de lemn de fag şi se pot zări gopsodării împodobite şi pictate ici colo cu luminiţe frumoase, cum stă bine oricărei aşezări cu oameni vrednici, în preajma sărbătorilor de iarnă.

Junii din Sadu
Foto: Junii din Sadu

Articol de , 28 decembrie 2015, 06:00 / actualizat: 28 decembrie 2015, 8:11

An de an, apropierea acestor sărbători erau și creează încă momente de bucurii și mulțumiri trăite de întreaga populație a comunei.

Bucuria manifestată cu ocazia apropierii sărbătorilor de iarnă cuprinde toată populația comunei.
Pe la ferestrele aburite de pâinea de casă şi cozonacii cu nucă proaspăt scoşi din cuptor se aude sunetul tutoiului care vesteşte cel mai important eveniment din această perioadă: obiceiul cetelor de Juni din Sadu.

Din timp, cam pe la sfârșitul lunii noiembrie, junii se întrunesc să alcătuiască ceata.
Odată obștea întocmită, se procedeză la alegerea „Judelui”. Flăcăul în această postură trebuie să fie un June destoinic, serios și autoritar, pentru că de cuvântul său trebuie să asculte întreaga ceată, pe toată perioada sărbătorilor. Ca ajutor al „Judelui”, este ales „Vornicul”, iarăși, un fecior dezgețat și un bun organizator. Pe lângă jude și vornic mai sunt aleși Pârgarul bătrân, cel mai vârstnic dintre Junii cetei, precum și un ajutor numit Sânde. Pentru diverse înștiințări ce interesează ceata, sunt numiți și doi pristavi care au asupra lor „tutoaie” (suflătoare din corn de vită) pentru mobilizări a cetei, care în fiecare seară se adună.

Alegerea Junilor se face în ziua de sfântul Nicolae, zi în care feciorii se duc la Primărie pentru aprobare, iar după amiaza la preoţi pentru a cere binecuvântarea cuvenită şi pentru a-i cinsti după datină cu o feldără de mere, iar cu o duminică înainte de Crăciun feciorii ridică fetele, fiecare flăcău strigând fata cu care se va petrece de Crăciun la ceată.
Pentru aceasta, din timp, el, în înțelegere cu prietena lui, se prezintă familiei ei, solicitând învoirea părinților. Momentul acesta este deosebit de important pentru june, fapt ce îl determină să se prezinte într-o ținută demnă, serioasă și într-un cadru sărbătoresc, cinstind părinții fetei cu un litru de vin. Părinții, prețuind comportamentul junelui, precum și pentru gestul lui frumos, se învoiesc la cererea lui, gândindu-se foarte serios la viitorul tinerilor.

În ajunul Crăciunului, în alai de cântec doinit, cele două cete merg în pădure pentru a aduce fagul în sat. La pădure se merge cu tractorul, iar fagul ales, cu sprijinul pădurarului, trebuie să fie foarte mare. Operaţiile de tăiere, curăţire şi transport le fac Junii. Fagul este transportat în sat cu carul cu boi sau cu tractorul. Junii stau pe fag, sprijiniţi în ţapine. La fiecare răscruce de drumuri, țapinele feciorilor sunt așezate în stea, iar aceștia întind sârba în jurul lor. În acest timp, crâșmarii (aleși din rândul cetei), se plimbă printre mulțime, cu damigeana frumos împodobită, având grijă ca fiecare dintre cei prezenți să guste din rachiul Junilor. Lemnul este plimbat prin sat, aceasta fiind mândria sădenilor și mai ales a Junilor, mărimea fagului exprimând puterea tinerilor și hărnicia lor. Odată ajunși în centrul comunei, întreaga mulțime este întâmpinată de mesajul primarului, colindul Junilor și de vinul fiert pus la dispoziție de Primărie. Petrecerea continuă timp de câteva ore, după care Junii pleacă la colindat. Primele gazde la care poposesc sunt casele primarului, ale preoților satului, apoi fiecare localnic care deschide larg porțile Junilor.

Prima zi de Crăciun este zi de odihnă și pregatire pentru manifestările și mesele festive care urmează.

A doua zi de Crăciun, îmbrăcați în straie populare, feciorii și fetele, însoțiți de muzicanți cântând ”Vis-a-vis de mine este” poposesc la cele două Biserici, unde colindă. După terminarea slubei religioase Ceata de Juni, își etalează costumele, dar și priceperea printr-un program de jocuri, în fața celor două Biserici și mai apoi în centru, după care se deplasează la casa primarului, căruia îi vor oferi o ”veadră” cu vin, și îl vor colinda, iar la rândul său primarul întoarce „veadra de vin” băieților cetei.

A treia zi de Crăciun, Ceata de Juni va prezenta din nou un program de jocuri, la sfârșitul slujbei religioase, iar în ziua următoare Junii din întreaga Mărginime a Sibiului își dau întâlnire la Săliște, unde își vor prezenta fiecare portul specific zonei lor, dar și jocurile, cu particularitățile locale.

Din repertoriul de colinde al Junilor comunei Sadu:

Colinda Gazdei

Să roagă, să roagă ho jupâne gazdă tot de dumneatale pentru cinstea tale ho jupâne gazdă
Pentru cinstea tale, Negri vânătorii ho jupâne gazdă
Negrii vânătorii, De tot de sălașu
De tot de sălașu braniștile tale
Braniștile tale că și-o d-auzi tu
Că și-o d-auzi tu, si și-o dobrici tu
Si și-o dobrici tu, c-ai vânat cam multu
C-ai vânat cam multu, multu și măruntu
Multu și măruntu, vânat de ce-mi este?
Vânat de ce-mi este? Hoi este mi-țî este
Hoi este mi-țî este de troian de ciută
De troian de ciută, cârma cine-o poartă
Cârma cine-o poartă? Hoi, poartă mi-țî poartă
Hoi poartă, mi-țî poartă, cel mult coprioru
Cel mult coprioru, cel mustră fi oru(l)
Cel mustră fi oru(l), cel cu două coarne
Cel cu două coarne și cu nouă rază
Și cu nouă rază, la vârfșor de coarne
La vârfșor de coarne, hoi poartă mi-țî poartă
Hoi poartă mi-țî poartă, leagăn de mătasă
Leagăn de mătasă, sus la capu(l) lui
Sus la capu(l) lui, la creștetutu(l) lui
La creștetu(l) lui, de-a direapta lui
De-a direapta lui, hoi poartă mi-țî poartă
Hoi poartă mi-țî poartă, cea cunună sfântă
Cea cunună sfântă, jos la glezna lui
Jos la glezna lui, la chișița lui
La chișița lui, hoi poartă mi-țî poartă
Hoi poartă mi-țî poartă, spadă ferecată
Spadă ferecată, hoi poartă mi-țî poartă
Hoi poartă mi-țî poartă, pătruș paharele
Pătruș paharele, lucii de d-argintu
Lucii de d-argintu, hoi poartă mi-țî poartă
Hoi poartă mi-țî poartă, leagăn de mătasă
Leagăn de mătasă, cui i se cuvine?
Cui i se cuvine? Că țî să cuvine
Că țî să cuvine, casa dumitale
Casa dumitale, pentru cinstea tale
Pentru cinstea tale, cea cunună sfântă
Cea cunună sfântă, cui i să cuvine
Cui i să cuvine, că țî să cuvine
Pe capu(l) dumitale, pentru cinstea tale
Pentru cinstea tale, pătruși paharele
Pătruși paharele luci de d-argintu
Lucii de d-argintu, cui i se cuvine ?
Cui i se cuvine, că țî să cuvine
Că țî să cuvine –n mâna dumitale
În mâna dumitale, pentru cinstea tale
Ca să-nchini cu cei măi bătrâni!!! (vorbit), urează gazdei conducătorul cetei de colindători.

 

Colinda Sfinților

Să-ntreabă, să-ntreabă Sfînţî pe Dumnăzău, dragi sfinţiţi, dragi miiţî
Sfinţi pe Dumnezău din ce s-o făcutu,
Din ce s-o făcutu vinu și grâuru
Vinu și grâuru și al trâilea miru,
Și-al trâilea miru, dară sfi nţi sfi nţîţii
Dară sfi nţi sfi nţîţii, ce mă ispitiţî,
Ce mă ispitiţî, că voi bine știţî
că voi bine știţî, bine ca și mine,
Bine ca și mine, măi bine ca mine,
Mai bine ca mine, că noi ne-am suitu,
Că noi ne-am suitu, sus pe Rusalimu,
Sus pe Rusalimu, ca noi să vedemu,
Ca noi să vedemu, grânele de-s bune,
Grânele de-s bune, oarzăle de-s coapte,
Oarzăle de-s coapte, livezile de-s verzî,
Livezile de-s verzî, viţa de-i roditu,
Viţa de-i roditu, și noi ne-am dumblatu,
Și noi ne-am dumblatu și ne-am docălitu,
Și ne-am docălitu, pân-am nimeritu,
Până-am nimeritu, la lină fântână,
La lină fântână, cea cu apă bună,
Cea cu apă bună, dumbra-i și mai bună,
Dumbra-i și mai bună, apă ne-am băutu
Apă ne-am băutu, umbra-am hodinitu,
Umbra-am hodinitu, păn-am adurmitu,
Pân-am adurmitu, dacă-adurmitu,
Daca-am adurmitu, cești câni de păgânii,
Cești câni de păgânii ei ne-au tot pânditu,
Ei ne-au tot pânditu, la noi au venitu,
La noi au venitu, voi toţi aţi scăpatu,
Voi toţi aţi scăpatu, ei m-o apucatu,
Ei m-o apucatu, pe mine m-o dusu,
Pe mine m-o dusu, curte de Pilatu,
Curte de Pilatu, și m-o judecatu,
Și m-o judecatu, și m-o răstignitu,
Și m-o răstignitu, cruce de măr dulce,
Cruce de măr dulce, cuie d-oţălu,
Cuie d-oţălu, clovoază de feru,
Clovoază de feru, unele băteară,
Unele băteară, și-ncă le scoteară,
Și-ncă le scoteară, sângele curgeară,
Sângele curgeară, une jos picară,
Une jos picară, viţa rodi iară,
Viţa rodi iară, și ni-l încingeară,
Și ni-l încingeară, cu brâu de măceșu,
Cu brâu de măceșu, d-une-l încingeară,
D-une-l încingeară, carnea culegeară,
Carnea culegeară, d-une jos picară,
D-une jos picară, grâu înspicară,
Grâu înspicară, și-n cap îi puneară,
Și-n cap îi puneară, cunună de spinu,
Cunună de spinu, pui de mărăcinu,
Pui de mărăcinu, une o puneară,
Une o puneară, și-ncă o luară,
Și-ncă o luară, sudori îi curgeară,
Sudori îi curgeară, une jos cădeară,
Une jos cădeară, miruri se făceară…
Miruri se făceară, și-așa s-o făcutu,
Și-așa s-o făcutu, vinu și grâuru,
Vinu și grâuru, și-al trâilea miru.

 

Pe su(b) deal, pe su(b) pădure – se cântă la plecarea în pădure după fag:

1. Pe su deal, pe su pădure (bis)
Trece-o nevăstuță-n lume
Lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai
2. Nevăstuța-i din Banatu (bis)
Fugită de la bărbatu
Cu-n prunc mic nebotezatu
3.Ea mergea pruncu(l) plângea bis
Maică-sa din grai grăia
Lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai
4. Taci pruncule nu mai plânge (bis)
C-aicea-i pădurea deasă
Și ne-aud hoții din casă
5. C-aicea-i pădurea rară (bis)
Și ne-aud hoții de-afară
Lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai
6. C-aicea-i pădurea mare (bis)
Și ne iasă hoții-n cale
Lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai
7. Vorba bin-n-o isprăvea bis
Hoții-n cale le ieșea
Lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai
8. Tu muiere, tu nevastă (bis)
Lasă pruncu(l) jos din brață
Lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai
9. Lasă-ți prunca pe pământ (bis)
Și hai cu noi la hoțîtu
Lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai
10. Io pruncu nu l-oi lăsa bis
Că-i prunc din inima mea
Și mă bate precista
11. Că-i prunc din sângele meu bis
Și mă bate Dumnezău
Lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai
12. Să-i tăiem un cărpinel (bis)
Să-i facem un legănel
Ziua, noaptea să stea-n el
13. Dar cine-l va mai scălda (bis)
Ploile cân(d) or cădea
Lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai, lai
Ține gazdă masa-ntinsă
și lumina-n geam aprinsă
Că-i vremea umblatului
Peste vatra satului.
Pe potecă de mătasă,
Dintr-o casă-n alta casă
Să ne-adune bun cu bun
Sfânta sară de Crăciun,
Că-i mai sfântă decât toate
La mulți ani, cu sănătate!

Colinda

Slobozâ-ne gazdă-n tindă
Că-i omătul până-n grindă
Şi-i o vreme viforoasă,
Slobozâ-ne gazdă-n casă!
Că de-om sta mai mult pe-afară
N-i afla la primăvară,
Când s-or lua troienile
Şi-or verzi poinile.
Mititei şi de-a-n picioare,
Prefăcuţi în tămâioare
Şi-n brânduşe vineţele
Să tot plângi gazdă pe ele!
Da’ de-i sire în lumină
Om cu inimă creştină,
Maica Domnului ţi-a coasă
Nouă şterguri de mătasă.
Să aşterni gazdă cu toate
Masa roadelor bogate,
Ca-i sara Crăciunului
Şi-n casa românului!

Cristian Florea

Radio Cluj se poate asculta şi online AICI:

Obiceiuri simple care te fac mai fericit în fiecare zi
Diverse sâmbătă, 23 martie 2024, 00:00

Obiceiuri simple care te fac mai fericit în fiecare zi

O descoperire suprinzătoare a fost făcută în acest sens de profesorul de la Universitatea din Bristol, Bruce Hood. Putem fi fericiţi, dar pentru...

Obiceiuri simple care te fac mai fericit în fiecare zi
Arborele Anului 2024
Diverse vineri, 22 martie 2024, 16:00

Arborele Anului 2024

„Inima grădinii”, așa cum este numit fagul premiat, are aproximativ 200 de ani și este al treilea copac consecutiv polonez care câștigă...

Arborele Anului 2024
Beneficiile și dezavantajele consumului de cafea
Diverse vineri, 22 martie 2024, 12:00

Beneficiile și dezavantajele consumului de cafea

Oamenii de ştiinţă din întreaga lume au controverse zilnice pe tema beneficiilor şi dezavantajelor consumului de cafea.   Majoritatea...

Beneficiile și dezavantajele consumului de cafea
Țara care descurajează cumpărarea hainelor de tip „fast-fashion”
Diverse vineri, 22 martie 2024, 06:00

Țara care descurajează cumpărarea hainelor de tip „fast-fashion”

Guvernul francez vrea să încurajeze populaţia să achiziţioneze haine din materiale sustenabile, în locul celor ieftine de import care sunt...

Țara care descurajează cumpărarea hainelor de tip „fast-fashion”
Diverse joi, 21 martie 2024, 12:00

De ce are nevoie creierul de zahăr?

Potrivit specialiştilor, organismul poate extrage energie şi din ţesutul adipos, dar creierul are nevoie în principal de glucoză, pe care o...

De ce are nevoie creierul de zahăr?
Diverse joi, 21 martie 2024, 06:00

Vierme care depune ouă şi își hrăneşte puii cu lapte

Până acum, se credea că această specie de vierme originară din Brazilia folosea o combinație dintre tentaculele sale faciale și nămol pentru...

Vierme care depune ouă şi își hrăneşte puii cu lapte
Diverse miercuri, 20 martie 2024, 17:06

Obiceiuri ciudate din secolul XIX

Multe lucruri bune provin din Anglia secolului XIX; avem în acest sens cărţile lui Charles Dickens şi Jane Austen, ilustratele de Crăciun şi...

Obiceiuri ciudate din secolul XIX
Diverse miercuri, 20 martie 2024, 12:00

Alimentele care influențează aspectul fizic al omului

Unele produse pot reduce atractivitatea, la această concluzie neașteptată a ajuns cercetătorii francezi de la Universitatea din Montpellier, care...

Alimentele care influențează aspectul fizic al omului