Cine este responsabil de fațadele clădirilor Clujului?
Refaţadizarea clădirilor, inclusiv a celor aflate în zona istorică a Clujului, aparţine proprietarilor.
Articol editat de miclaus, 11 iunie 2016, 06:00
Totuşi, în încercarea de a avea cât mai multe clădiri istorice cu un aspect plăcut, primăria a oferit mai multe facilităţi proprietarilor care acceptă renovarea.
De la bugetul local sunt suportate toate avizele şi studiile tehnice necesare, Consiliul Local plăteşte întreaga lucrare, din care 20% rămâne contribuţia administraţiei, iar restul de 80% se recuperează de la proprietari în termen de 10 ani.
Chiar şi cu aceste facilităţi, numărul clădirilor unde s-au demarat lucrări de refaţadizare este foarte mic. Doar două asociaţii de proprietari au depus în termen cererile pentru obţinerea acestor facilităţi.
Arhitectul şef al oraşului, Ligia Subţirică, consideră că cea mai mare piedică în procesul de renovare a clădirilor o reprezintă faptul că multe din aceste imobile au câte un proprietar la fiecare apartament.
Majoritatea clădirilor din zona centrală au fost vândute pe bucăţi. Au revenit unor proprietari care, în general, erau pensionari cu venituri destul de modeste şi cu o chestiune foarte problematică de a se pune toţi de acord că refațadizarea e obligaţia lor, chiar dacă sunt douăzeci de proprietari pe un imobil. (Ligia Subţirică)
Antonia Pop este administratorul unui imobil de pe strada Horea şi spune că foarte greu a îndeplinit criteriile impuse de legislaţie.
Chiar şi aşa, lucrările de refațadizare nu au început nici acolo pentru că la licitaţia organizată de primărie pentru efectuarea expertizei tehnice nu a fost depusă nicio ofertă.
Informaţia a ajuns destul de greu la locatari. Primăria a trimis scrisori recomandate fiecărui proprietar, dar mulţi nu locuiesc în imobil, unii sunt chiar plecaţi în străinătate şi a trecut un pic de vreme până când au văzut toţi notificările primăriei. În momentul de faţă avem acordurile tuturor proprietarilor pentru refaţadizarea imobilului. De retras nu şi-a retras nimeni acordul, dar dacă mâine ne-ar spune cineva că ne apucăm ar trebui să mai caut câţiva proprietari care între timp au moştenit apartamente de la persoane care au murit. (Antonia Pop)
Identificarea proprietarilor clădirilor istorice şi obţinerea acordului de la aceştia rămân cauzele principale pentru care centrul Clujului nu arată aşa cum şi-ar dori oamenii.
Eu sper că se vor remedia toate, pe rând. Trebuie să avem un pic de răbdare.
Neapărat să se repare. Eu nu stau în centrul Clujului dar oricum nu-mi plac clădirile astea că-s foarte deteriorate şi nici nu ştii când îţi pică ceva în cap.
Clădirile arată foarte rău; în sensul că nu-s zugrăvite, comentează oamenii acest subiect.
În situaţia fericită în care toţi proprietarii unei clădiri istorice şi-au dat acordul pentru refațadizare, lucrările care urmează să se facă trebuie să respecte reguli stricte.
Arhitectul şef al municipiului Cluj Napoca, Ligia Subţirică, arată că renovarea trebuie să respecte indicaţiile Comisiei Zonale a Monumentelor.
În avizul dat de Comisia de Monumente se specifică foarte clar: geamul termopan, dacă se pune, trebuie să fie pe lemn şi rama să respecte desenul iniţial al tâmplăriei. Apoi, pentru culoarea unui imobil se fac studii de parament.
Un specialist merge frumos şi începe şi scoate toate straturile de pe o faţadă; să constate de câte ori a fost zugrăvită o anumită clădire, construită la 1700, să zicem. De şapte ori. Hai să vedem ce straturi au fost, se face o judecată de ansamblu: cum s-a încadrat culoarea respectivă în epocă, ce clădiri avea în vecinătate, cum arată acum spaţiul acela urban.
Sau acoperişul; trebuie obligatoriu acoperit cu ţiglă. Nu poţi folosi în centrul istoric învelitoare din tablă zincată, care e specifică în general pentru anexele gospodăreşti. Dar şi ţigla trebuie să aibă un anumit aspect şi culoare, care să respecte arhitectura zonei şi Comisia îşi dă un aviz pe o propunere făcută de specialistul respectiv. (Ligia Subţirică)
În încercarea de a determina proprietarii clădirilor istorice să înceapă lucrări de refațadizare, Consiliul Local Cluj Napoca a adoptat o hotărâre care stabileşte impozite de până la cinci ori mai mari pentru imobilele deteriorate.
Nu în toate cazurile se va aplica aceeaşi majorare de impozite. O comisie a primăriei va merge în teren şi va nota fiecare clădire. Cinci puncte primesc imobilele la care se desprinde tencuiala şi pune în pericol siguranţa trecătorilor. Dar, acolo unde e distrus doar soclul, chiar dacă acesta se desprinde, va fi notat cu unul, două puncte. Pentru că nu există risc să cadă pe cineva. (Ligia Subţirică)
Măsura majorării impozitelor a fost luată deoarece reprezentanţii municipalităţii consideră că sunt destule situaţii în care e vorba şi de nepăsarea proprietarilor faţă de această problemă.
În acest sens este dat exemplul clădirilor unde întreg parterul este închiriat pentru baruri, cluburi sau magazine, dar pe proprietari îi interesează strict să încaseze o chirie cât mai mare.
Arhitectul şef Ligia Subţirică e de părere că, în astfel de cazuri, proprietarii ar putea încheia contracte pe termen lung prin care chiriaşii spaţiilor comerciale să suporte şi ei măcar o parte din contravaloarea lucrărilor de refațadizare a imobilelor din centrul istoric.
Mihai Miclăuş
Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.
