Ce să faci să nu ajungi la epuizare?
De-a lungul unui an trecem de mai multe ori prin perioade de epuizare, burnout, cum i se mai spune. Sunt perioade în care ne încărcăm cu sarcini sau suntem supraglomerați la serviciu, dar nu simțim epuizarea imediat. Din păcate ea vine dintr-o dată și este urmată de depresie.
Articol editat de Alina Vingan, 18 decembrie 2016, 06:00
Multe persoane nu știu să-și limiteze efortul sau să-l dozeze corespunzător. Fenomenul de burnout apare în urma solicitării profesionale și se manifestă, de regulă, prin lipsa de motivație a activității desfășurate, dar și lipsă de implicare. Aceste perioade de suprasolicitare sunt cauzate, la serviciu, și de superiori, prin creșerea încărcăturii sarcinii zilnice.
Psihoterapeutul sistemic susține că vina nu aparține în totalitate șefilor. Locul de muncă este un sistem , iar șeful direct poate suferi presiuni din partea altor șefi, care la rândul lor depind de clienți și așa mai departe. Și familia și societatea sunt sisteme, iar dacă, între acestea, la un moment, intervine un dezechilibru, el se poate resimți foarte pregnant.
De exemplu, dacă, la locul de munca o persoană are multe sarcini și trebuie frecvent să-și îndrepte atenția către un scor de performanță foarte ridicat și i se cere performanță la nivel înalt, ea va claca la un anumit moment.
Acest aspect depinde de doi factori foarte importanți spune Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic, invitat în studioul Radio Cluj.
Este foarte importantă relația cu șeful , care, dacă are o fire perfecționistă, nevoia de a fi mereu la înălțime poate foarte ușor să conducă individul înspre devalorizare. Pentru că dacă cineva îți cere constant și foarte mult ajungi să nu mai fi validat.
De pareta cealaltă, a angajatului ace este nevoit să îndeplinească sarcini, apare sentimentul de inutilitate. (Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic)
La nivel suportabil, ca efect, la început este vorba despre stresul resimțit. Când nivelul de stres crește, se trasformă în suprasolicitare.
Epuizarea se manifestă prin lipsa chefului, în general, lipsa disponibilității de a te ridica din pat, a dorinței de implicare în orice tip de activitate. De asemenea, nici la serviciu nu mai poți face față și orice sarcină suplimentară provoacă reactivitate emoțională foarte intensă.
Aceasta se manifestă prin stări de nervizitate acută, prin frustrări, prin refuzul categoric de ase mai angaja în activitate. Pe deasupra, apar și tulburări ale somnului, iar problema ta, în calitate de suprasolicitat, ca parte dintr-un colectiv poate deveni și problema celorlalți care trebuie, în caz de nevoie să preia din sarcini.
Unei persoane afectate de suprasolicitare i se poate întâmpla să creadă că nu mai este bună de nimic, că nu mai are valoare și nici speranța că lucrurile se vor rezolva, nu mai există! (Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic)
Nu toți trebuie să fim buni la toate și dacă încercăm să fim astfel, punem pe noi o presiune dăunătoare sănătății mintale, mai spune Valentina Șimon , psihoterapeut sistemic.
Atunci când punem presiune pe noi se prea poate să facem acest lucru din dorința de a evita ceva sau pe cineva, dar și din nevoia de a ne ascunde de o anumită situație din viața noastră. (Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic)
Unul dintre semnalele de burnout este trezitul în timpul nopții. Acest aspect poate fi rezultatul unei tensiuni resimțite la locul de muncă sau în viața de familie. Soluția imediată este o pauză de câteva zile pentru recuperare, recomandă specialiștii.
Alina Nechita
