Harta poluării cu radon. Radonul concentrat în școli și grădinițe

Ca să înţelegem cât de periculos este radonul pentru sănătatea noastră, voi face o analogie cu principalul factor în declanşarea cancerului pulmonar, adică fumatul. Pentru un nefumător, riscul asupra sănătăţii în cazul expunerii la o concentraţie de radon de 180 Bq/m3 (media pentru măsurătorile din România) este echivalent la 10 ţigări pe zi. Dacă şi fumezi, riscul este de 14 ori mai mare.

Articol editat de Alina Vingan, 2 februarie 2017, 06:00

Referitor la ce zonă din ţara noastră ar fi mai afectată… Ţinând cont de faptul că radonul din locuinţe este influenţat de foarte mulţi factori (radonul din sol, permeabilitatea solului, tipul pardoselei, gradul de etanşietate al clădirii, comportamentul utilizatorilor casei, gradul de aerisire, etc.) există o variabilitate extrem de ridicată de la o casă la alta. De exemplu, în două case vecine putem găsi, ca urmare a factorilor menţionaţi anterior, concentraţii care să varieze de până la 10 ori.

Ca atare, faptul că am marcat o zonă pe hartă cu concentraţii de radon de peste 500 sau 1000 Bq/m3 nu înseamnă automat că toate casele din acea zonă vor avea concentraţii ridicate. Soluţia cea mai bună de a afla riscul expunerii la radon este să măsurăm radonul în casa în care locuim.

Prima hartă de radon din România, realizată la Cluj.

Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, apar în mai multe judeţe din ţară. Harta realizată la UBB va fi încărcată şi pe Atlasul European de Radon.

Am realizat prima hartă de radon din România, cu zonele de risc, iar ţara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc.

Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc. Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul ţării şi tot ce ne dorim este să completăm harta dacă se poate în acest an, astfel încât să putem identifica toate zonele de risc care înseamnă tot ce este peste 300 de Bq/mc şi unde ar trebui măsurători detaliate şi implementat un protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul.

Este vorba de prevenire în cazul construcţiilor noi, în zonele cu potenţial urbanistic, dar şi de remediere a construcţiilor vechi, a declarat presei, marţi, Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Am avut surpriza ca, în instituţii publice, în 180 de şcoli, grădiniţe, primării monitorizate, să constatăm niveluri ridicate de radon, cum ar fi în judeţele Alba, Timiş sau Suceava.

Aici este nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, de control anual al dozei. Iar profesorii şi elevii din şcolile respective ar trebui informaţi, a spus Alexandra Cucoş Dinu.

Măsurătorile de radon

În ţara noastră măsurătorile de radon au fost iniţiate la începutul anilor‚ 90 de mentorul nostru, domnul profesor Constantin Cosma. Din păcate, datorită surselor de finanţare, paşii făcuţi în această direcţie au fost foarte mici, astfel până în 2013 aveam doar 1800 de măsurători efectuate. În acest moment avem aproximativ 5000 de măsurători efectuate în case din 18 judeţe din România.

Ca şi termen de comparaţie, în UK doar într-o singură celulă cu suprafaţa de 10 x 10 km2 s-au făcut 24.000 de măsurători.

În judeţul Bihor ne-am îndreptat atenţia în special asupra zonei uranifere Băiţa-Ştei. Prin intermediul unui proiect (www.irart.ro) cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2010 – 2013 am reuşit să efectuăm măsurători detaliate în aproximativ 300 de case din zona menţionată.

Mai mult decât atât, în 20 de case s-au implementat cu succes tehnici de reducere a concentraţiei de radon, care, în anumite cazuri, a fost redusă de la valori de peste o mie Bq/m3 la valori sub 200 Bq/m3. Valoarea limită recomandată de Comisia Europeană este de 300 Bq/m3, dincolo de care se impune aplicarea unor metode de reducere a concentraţiei de radon.

Excluzând zona Băiţa-Ştei, la nivelul judeţului Bihor am centralizat aproximativ 400 de măsurători.

Media concentraţiei de radon pentru judeţul Bihor este de 246 Bq/m3, mult mai ridicată decât media înregistată pentru restul judeţelor monitorizate. Dintre casele monitorizate în judeţul Bihor, 25% depăşesc valoarea prag recomandată de Comisia Europeană. Pentru Oradea avem doar 10 măsurători, un număr mult prea mic pentru a fi relevat, însă pentru cei interesaţi media acestor valori este apropiată celei rapoartate pentru România (176 Bq/m3). (Alexandra Cucoș, manager al proiectului Smart radon)

Măsurătorile efectuate în zona Băiţa au confirmat cercetătorilor, din păcate, că este o zonă cu risc crescut privind expunerea la radon.

Rezultatele obţinute au indicat cât de complexă este această problemă a expunerii la radon şi cât de important este efectuarea de măsurători la noi în casă şi să nu ne bazăm prea mult pe ce a măsurat vecinul.

Ca exemplu, la o anumită casă am găsit concentraţii de 150 Bq/m3, iar la casa vecină de peste 1000 Bq/m3. Chiar şi în interiorul aceleaşi case am observat variaţii mari de la o încăpere la alta, concentraţii scăzute fiind identifcate de regulă în bucătărie (podea de gresie), iar ridicate la nivelul dormitoarelor, în special în cazul celora care prezentau o pardoseală cu scânduri, fără şapă de beton.

În dormitoarele situate deasupra pivniţei concentraţia este, în medie, cu 25 % mai scăzută decât în cazul celor care nu aveau pivniţă sub casă. În anumite case, pe lângă radonul din sol, o sursă importantă a reprezentat-o materialele de construcţie utilizate, acestea fiind procurate din perimetrul minei de uraniu. (Alexandra Cucoș, manager al proiectului Smart radon)

Radonul în concentrație mare în Peştera Urşilor? 

Referitor la articolele apărute recent în presă privind concentraţiile mari de Radon în unele peşteri turistice din România cercetătorii incluși în acest proiect comunică:

În anii 2015-2016, în cadrul Proiectului CAVEMONITOR (Director Dr. Silviu Constantin), cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (Bucureşti şi Cluj), împreună cu reprezentanți ai Universității Babeş-Bolyai, au realizat o monitorizare complexă a 5 peşteri turistice. S-a urmărit variaţia parametrilor fizici şi chimici din atmosfera peşterii în funcţie de traficul turistic, modul în care fauna subterană este afectată de turismul speologic precum şi impactul microbiologic în sectoarele turistice.

În cadrul proiectului s-au realizat şi măsurători sistematice ale concentraţiei de radon.

Rezultatele măsurătorilor sunt în curs de prelucrare, iar concluziile finale privind vulnerabilitatea peşterilor vor fi făcute publice în cursul acestui an.

În ce priveşte rezultatele măsurătorilor de radon, dorim să clarificăm faptul că în toate peşterile la care s-a făcut referire în presă (Urşilor, Muierilor, Polovragi), concentraţiile măsurate nu sunt de natură să reprezinte un pericol pentru sănătatea turiştilor având în vedere timpul scurt pe care aceştia îl petrec în subteran.

Doar expunerea sistematică la concentraţii ridicate de radon reprezintă un pericol pentru sănătate. În acest sens, obiectul cercetărilor este de a stabili în ce măsură radonul prezintă un pericol ocupaţional pentru persoanele care petrec mult timp în peşterile respective (în principal, ghizii sau cercetătorii).

De asemenea, în peşteri, unde trebuie implementate protocoale pentru expunerea profesională. Este vorba de Peştera Urşilor, foarte vizitată, unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi limiteze circuitele la 12 ore pe lună.

În peşteri – Urşilor, Muierii, Polovragi, cele mai vizitate, cu un mare potenţial turistic, valorile sunt în intervalul 1.000 – 2.000 de Bq/mc.

Sunt puncte pe traseul turistic unde valorile sunt mari şi unde ar trebui staţionarea limitată pe durata unui circuit turistic, poate chiar evitate anumite zone, iar ghizii şi personalul expus profesional ar trebui să fie informaţi şi să îşi limiteze expunerea. (Alexandra Cucoș, manager al proiectului Smart radon)

În concluzie, afirmăm cu certitudine că vizitarea peşterilor menţionate NU pune în pericol sănătatea turiştilor. În ceea ce priveşte potenţialul impact asupra sănătăţii personalului angajat, este necesară monitorizarea individuală a dozei absorbite anual de acesta pentru evaluarea riscului profesional şi stabilirea măsurilor de protecţie.

Cum putem învăța să trăim cu Radonul astfel încât acest gaz să nu aibă efecte nocive mari asupra noastră

Primul pas este să conştientizăm că reprezintă al doilea factor de risc în afecţiunile respiratorii, după fumat. Apoi să facem tot posibilul să efectuăm măsurători în camerele în care petrecem cel mai mult timp (dormitor, living). Ulterior, în funcţie de concentraţia măsurată putem recurge la diverse tehnici de reducere a concentraţiei de radon.

Ţinând cont de faptul că în acest moment există soluţii viabile în reducerea concentraţiei de radon nu ar trebui să ne îngrijorăm.

Ce trebuie să facem este să recunoaştem faptul că mai există un factor de risc pentru sănătatea noastră şi să întrepindem paşii menţionaţi anterior în vedere limitării impactului asupra noastră.

Motivul pentru care ne preocupă acest subiect este impactul pe care îl are acest gaz asupra sănătății umane, radonul fiind al doilea factor în declanşarea cancerului pulmonar, după fumat. Măsurătorile au început timid imediat după Revoluţie, fiind iniţiate de mentorul nostru, domnul profesor Constantin Cosma.

Dacă până în 2013 aveam undeva la 1800 de măsurători efectuate, în acest moment avem aproximativ 5000 de case monitorizate. Măsurătorile au fost efectuate cu metoda pasivă a detectorilor de urme. Detectorii au fost amplasaţi în dormitor sau living pentru o perioada de aproximativ 3 luni.

Un detector de acest tip este realizat dintr-un plastic special (alildiglicol) şi este sensibil la particulele alfa rezultate din dezintegrarea acestui gaz radioactiv, radon, la fel cum pelicula fotografică este sensibilă luminii.

Şi într-o situaţie şi în alta se recurge la o developare chimică pentru evidenţierea „imaginii” înregistrată de detector. Numărul urmelor rezultate din dezintegrarea particulelor alfa ne va indica concentraţia de radon din locuinţă. (Alexandra Cucoș, manager al proiectului Smart radon)

Cum pot cetăţenii să afle dacă sunt supuşi poluării cu radon?

Doar prin măsurători efectuate în camerele în care petrec majoritatea timpului. Ţinând cont de variabilitatea extrem de ridicată, faptul că vecinul are o concentraţie ridicată de radon, nu înseamnă implicit că şi eu voi avea.

Acceptarea şi conştientizarea acestor informaţii, precum şi aplicarea unor măsuri de prevenţie, care foarte probabil vor fi legiferate în 2018 ca urmare a aplicării Directivei 2013 59/ EURATOM, vor conduce la creşterea siguranţei populaţiei. Pentru a putea beneficia de măsurători gratuite ale nivelului de radon, vă puteți înscrie AICI

Specialiştii UBB au reuşit să implementeze primele metode de remediere din România, iar acum vor dezvolta un proiect prin care încearcă reducerea costurilor metodelor de bază şi să adapteze casele afectate la directivele de eficienţă energetică.

Există soluţii, trebuie o cooperare naţională. Nu cred că în aceste instituţii publice, şcoli, unde nivelul de radon este ridicat, nu se poate implementa o metodă de remediere. Costurile variază şi ar putea ajunge la 1.000 de euro, vom încerca să scoatem un sistem pe piaţă care să poată fi comercializat, să brevetăm o soluţie rapidă, puţin consumatoare de energie, ieftină, accesibilă tuturor, pentru control, atât de monitorizare cu transmitere la distanţă a datelor, de supraveghere a nivelul de radon din locuinţă, cât şi de intervenţie. (Alexandra Cucoș, manager al proiectului Smart radon)

Harta realizată la UBB a fost prezentată în cadrul seminarului „Implementarea Standardelor Fundamentale de Securitate în ceea ce priveşte Expunerea Populaţiei la Radon şi la Radionuclizii din Materialele de Construcţii” care se desfăşoară în perioada 23 – 27 ianuarie la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de poluarea din interiorul caselor.

Alina Nechita

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.