”I, Daniel Blake”, marele premiu la Cannes, în cinematografele din România

Dacă aveţi viziuni liberale, de dreapta, şi credeţi că în societatea statul trebuie să intervină cât mai puţin şi că fiecare este responsabil pentru destinul său, e clar că I, Daniel Blake nu este un film pe care să vi-l recomandăm.
Dacă în schimb sunteţi convinşi că indivizii sunt toţi buni, dar trăiesc în condiţii potrivnice, I Daniel Blake este tocmai ce vă trebuie.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 martie 2017, 10:00 / actualizat: 12 martie 2017, 12:29

Câştigător al premiului Palme d’Or la Cannes anul trecut, filmul regizat de Ken Loach spune povestea unui tâmplar trecut de prima tinereţe care suferă un atac de cord. Deşi se simte mai bine, medicul îi interzice să se întoarcă la lucru.
Aici intră în scenă sistemul birocratic: Daniel nu poate beneficia nici de ajutor de şomaj, nici de ajutor social, din cauza unui hăţiş de acte şi formalităţi în care nu se mai descurcă.
Oricât încearcă să se conformeze, oricâte formulare completează, nu reuşeşte obţină un venit care să-i permită să aibă un trai decent.

În poveste apare şi o mamă singură cu doi copii, dar şi un imigrant de culoare care face tot ce poate să supravieţuiască la limita dintre legal şi ilegal.

Actele de bunăvoinţă şi oamenii care le fac nu sunt suficient de puternici, ni se spune, pentru a schimba lucrurile. Micile gesturi de solidaritate sunt sortite să se piardă în sistemul birocratic ce zdrobeşte respectul de sine. Poţi avea momente de furie, care te fac să-ţi urli disperarea şi să ţi-o scrii pe pereţi însă asta nu schimbă lucrurile.
Societatea rămâne împărţită în cei care pot, ştiu şi se descurcă şi cei care nu ştiu, nu pot, sunt sortiţi să dispară. Care nu reuşesc nici măcar să obţină un număr de înregistrare pe site-ul guvernului, pentru că nu se descurcă pe calculator. Iar odată ce ai intrat în derivă, nimic nu mai poate opri căderea din ce în ce mai la marginea societăţii.

Regizorul Ken Loach oferă o viziune pesimistă şi întunecată a societăţii în care trăim.

Finalul este oarecum previzibil şi mi-ar fi plăcut să fie mai subtil, fără să scrie cu caractere îngroşate că toţi oamenii merită respect, indiferent de mărimea contului din bancă.

Personajul principal este interpretat de Dave Johns, un actor britanic foarte respectat.
Regizorul Ken Loach este unul dintre cei mai respectaţi din Europa şi a devenit cel mai în vârstă câştigător al marelui premiu de la Cannes. Este al doilea Palme D’Or din cariera sa, după ce a câştigat şi în 2006 pentru filmul Mângâierea vântului.

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.