Sâmbătă este ziua mielului, a cozonacilor și sarmalelor

Ziua de sâmbătă este consacrată achiziționării și tăierii mieilor, pentru masa de Paști.

Articol editat de cristina.rusu, 15 aprilie 2017, 06:00

Sacrificarea unui miel pentru masa de Paști este un obicei nestrămutat la români, chiar dacă nu multă lume ar putea să explice care sunt resorturile religioase ale sale.

Dar, acest aspect pare să fie unul secundar, iar în frenezia pregătirii unei sărbători frumoase și îmbelșugate pentru familie duce la aglomerarea piețelor în care sunt vânduți și sacrificați mieii. Tot sâmbătă se fac cozonacii, sarmalele și tradiționala Pască de Paști.

Pentru ca femeia să aibă timp să pregătească mielul, bărbatul trebuie să meargă dis-de-dimineață la piață, astfel încât până la amiază carnea de miel să fie pe masă, pentru a fi tăiată și pregătită pentru gătit. Bărbatul primește indicații clare despre cum să aleagă mielul.

Cel mai bun este mielul de 13 – 14 kilograme, pentru că după ce îl tai, scade la jumătate! Dacă e gras și rămân 7 sau 8 kilograme, este cel mai bun, ne spune Saveta Scridonesi din Poiana Ilvei.

În cealaltă parte a județului Bistrița-Năsăud, la Manic, în zona de câmpie, lelea Nastasia Mureșan, care are nu mai puțin de 84 de ani, își amintește cum pregătea mâncarea de miel cu ingredientele pe care le avea la îndemână în casă.

Nouă și mai ales la soțul meu, ne plăcea tocănița de miel, pe care o făceam așa cum făceam și tocănița de pui. Puneam ceapa la prăjit, puneam carnea să se prăjească, să se roșească un pic, pe urmă o țâră de făină. După aceea puneam și o țâră de smântână, apă și se făcea tocănița. De sâmbătă făceam asta!

Și ieșea foarte bună acea tocăniță, mai ales că era făcută la foc mic, pe soba cu lemne.

Tot lelea Nastasia își amintește că friptura de miel o făcea în același cuptor din curte, în care cocea și pâinea.

Friptura de miel o făceam în cuptor, dacă eram harnici, când coceam pâinea. Atunci îți pregăteai carnea și o puneai într-o cratiță și mai puneai, cum pui și acuma, un usturoi, un piper, o poprică, unsoare și nu știu mai ce, și le amestecai să se slătineze, până ce făceai pâinea. Și, când coceam pâinile mai întâi băgam oala cu sarmale, apoi pâinea și, într-o margine băgam tăpsia sau cratița cu carnea de miel. Și-acuma mai am cuptorul în curte, ne povesteste lelea Nastasia Mureșan din Manic.

Sâmbătă este ziua în care se mai fac și cozonacii, sarmalele și pasca.

În satele de pe Valea Bârgăului, dacă pentru pască se folosește brânză de vaci, în aceasta se pun și bucăți de slănină afumată.

Sâmbătă se merge la biserică după anafură, iar spre miezul nopții la slujba de Înviere.

Se încheie, astfel, o zi foarte încărcată. Dar, mai este puțin până duminică, o zi fericită pentru creștini.

Florin Săsărman

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.