”Cine va face ca ei, ca ei va păți” – sau lungul drum spre recuperarea istoriei
Trei partizani anticomuniști împușcați de Securitate au fost găsiți într-o groapă comună pe ”Bogoloaia” în comuna Cricău – Alba.
Articol editat de cristina.rusu, 24 august 2017, 13:10
Timp de două zile, 22 și 23 august, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a organizat o acțiune de investigații arheologice pe teritoriul comunei Cricău, sat Tibru, în zona ”La Bogoloaia”, care a avut ca scop deshumarea și recuperarea rămășițelor pământești ale lui Popa Ștefan, Moldovan Nicolae și Pascu Cornel, care au murit la 8 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupe și cadre operative ale Securității.
Miercuri, 23 august, în jurul orelor 16,00 acțiunea de deshumare a fost finalizată, urmând ca o oră mai târziu, să fie recuperate rămășițele pământești ale celor trei partizani, ce vor fi înhumate în toamna acestui an, la Alba Iulia, lângă Monumentul Rezistenței Anticomuniste din județul Alba, din zona Catedralei Încoronării, alături de osemintele altor 7 partizani, recuperate din alte acțiuni ale IICCMER, desfășurate în zona Bistra și Mesentea din Munții Apuseni, a spus, arheologul Gheorghe Petrov, expert IICCMER.
Prezent la acțiunea de deshumare, cercetătorul Marius Oprea, președinte fondator al IICCMER, a declarat:
Suntem la cea de-a 48-a acțiune a IICCMER, care pune punct învestigațiilor noastre privind Grupul de Rezistență organizat de maiorul Nicolae Dabija, în comuna Bistra din Munții Apuseni.
Acţiunea a avut obiectiv deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupe și cadre operative ale Securității.
Cei trei au fost surprinși și omorâți într-o locuință sezonieră, care se mai păstrează și astăzi, cu unele modificări.
magazia unde au fost ținuți cei trei partizani în 1949
Cadavrele celor trei au fost expuse la marginea drumeagului pe care ne aflăm, pe Bogoloaia, între satul Tibru și comuna Cricău vreme de o săptămână pentru a fi văzute de localnici, s-a organizat chiar o miniședință de înfierare a ”bandiților”, încheiată de un căpitan de securitate, care a spus: ”cine va face ca ei, ca ei va păți”. Au fost ulterior îngropați goi, la marginea unei voioage.
Prin mărturiile localnicilor, dar mai ales prin mărturia octogenarului Cornel Șandru (83 de ani) din Alba Iulia, originar din satul Tibru, comuna Cricău, care s-a născut aici pe Bogoloaia și i-a văzut pe cei trei partizani împușcați, am reușit astăzi (n.r. miercuri, 23 august), să scoatem la iveală osemintele lor”. Din cei 61 de luptători anticomuniști, care au fost omorâți și înhumați în gropi comune în întreaga țară, 37 au fost găsiți și vor avea parte de o înmormântare creștinească. (Marius Oprea, cercetător, președinte fondator al IICCMER)
La rândul său, arheologul Gheorghe Petrov, expert al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a declarat, (n.r., miercuri, 23 august) pentru Radio România Cluj, că groapa de la Cricău în care au fost îngropați cei trei partizani – Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu – este cea mai superficială din câte a văzut în întreaga sa activitate.
Groapa de înmormântare am identificat-o în luna iunie pe baza unor mărturii, pe baza multor deplasări cu diferiți martori de-a lungul timpului în zonă și am făcut o verificare de teren. Acum am venit la loc fix, sigur, a fost cu aproximație. E o groapă comună, cu trei victime, puse unul lângă altul, în paralel, doi sunt pe spate, cel din mijloc e pe burtă. Groapa a fost foarte superficială, e prima dată când am avut ocazia să văd o groapă atât de mică. Undeva la 40 de cm adâncime medie, terenul e ușor în pantă, deci într-o latură e mai puțin, iar în alta mai mult. (Gheorghe Petrov, expert IICCMER)
Arheologul a adăugat că miercuri va fi oficiată o slujbă religioasă și va fi efectuată partea ce ține de criminalistică.
Ștefan Popa, fiu de preot ortodox, a fost ofițer în Armata Regală și veteran de război.
El și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul de atunci și a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă.
Popa Ștefan
Nicolae Moldovan, de religie greco-catolică, a absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud și a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu, alăturându-se lui Ștefan Popa.
Moldovan Nicolae
Cornel Pascu a absolvit Școala Normală și a fost învățător. Deoarece la domiciliul său au fost găsite materiale de propagandă ale P.N.Ț., a fost exclus din învățământ și condamnat la trei luni de închisoare, fiind închis la Penitenciarul din Alba Iulia. În 1948 a aderat la Organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul Nicolae Dabija.
Pascu Cornel
Cercetările de la Cricău au fost efectuate în prezența unui procuror militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza. De asemenea, la cercetări au participat specialiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba.
Acţiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Cricău și Parohia Ortodoxă din Cricău.
Cezar Firu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal
