Capcanele muntelui, iarna

Articol editat de cristina.rusu, 6 decembrie 2017, 06:00

În sezonul rece, muntele este spectaculos și total diferit față de sezonul cald. Însă, poate ascunde multe capcane, cum ar fi hipotermia, epuizarea fizică, riscul crescut de rătăcire și bineînțeles, avalanșele de zăpadă.

Deși acest sezon este abia la început s-au înregistrat deja 2 avalanșe mortale (în munții Parâng și Călimani).

Pentru a evita astfel de accidente, există numeroase echipamente de salvare din avalanșă, care prelungesc timpul de supraviețuire, scurtează timpul de localizare sau evită cu totul îngroparea sub zăpadă.

Dan Izvoreanu a aflat mai multe de la secretarul Societății Ghizilor și Liderilor Montani din România, Adrian Glăvan:

Adrian Glăvan

Dan Izvoreanu: Care sunt principalele riscuri în această perioadă, pentru cei care vor să se urce pe crestele montane şi să facă ascensiuni pe vârfuri înalte din Carpaţi?

Adrian Glăvan: În primul rând, riscurile sunt legate de condiţiile meteo mai dificile, în sensul că hipotermia, din cauza frigului şi a vântului, se instalează mult mai uşor. După aceea, echipamentul necesar trebuie să fie corespunzător, fiindcă echipamentul este echipament de protecţie. Lumea nu priveşte echipamentul de munte ca echipament individual de protecţie, dar el chiar asta este: de la bocanci, la parazăpezi, la o şosetă bună, la pantaloni, suprapantaloni, un polar gros şi un hanorac, căciulă şi mănuşi, toate sunt echipamente de protecţie.

Riscurile, în afară de cele pe care le-am enumerat referitor la frig, hipotermie, la epuizarea care se instalează mult mai rapid, mai putem adăuga deshidratarea. Putem încă foarte, foarte multe să le luăm în considerare, dar, referitor la discuţia noastră, prefer să ne axăm pe cel mai important: riscul este zăpada.

Dan Izvoreanu: Şi în special riscul de avalanşă, nu-i aşa?

Adrian Glăvan: Da, la el ne referim. Zăpada este extraordinar de frumoasă (dacă avem noroc şi de vreme bună, este de-a dreptul un peisaj spectaculos un munte îmbrăcat în zăpadă), dar din păcate prezintă un extraordinar de mare risc.

Dan Izvoreanu: Care sunt semnele pe care le dă muntele şi zăpada, că există riscul producerii de avalanşe de grad mare?

Adrian Glăvan: În primul rând, zăpada căzută în condiţii de vânt – cu o zi înainte, cu două zile înainte, formează un fel de plăci de vânt cum le spunem noi. Sunt plăci de zăpadă întărită sub efectul vântului, care păcălesc foarte mulţi turişti. În România este principalul risc de avalanşă zăpada în plăci.

Plăcile de zăpadă sunt acoperite de ce pică deasupra (alte straturi). Şi tot aşa, se formează strat după strat, iar dacă în ultimele 72 de ore am avut căderi de zăpadă de peste 30 de cm, mai ales în condiţii de vânt, cel mai bine e să stăm la cabană.

Avalanşa nu surprinde pe nimeni: avalanşele sunt declanşate chiar de cei care umblă pe acolo. Avalanşa nu pleacă singură decât în momentul în care chiar s-a comunicat risc de grad IV-V, atunci se produc avalanşele spontane.

Dan Izvoreanu: Cum îţi explici că, de exemplu în ultima întâmplare nefericită în care au fost victime ale unei avalanşe petrecută în urmă cu doar câteva zile în munţii Călimani şi în care au fost implicaţi salvamontişti am înţeles, oameni cu experienţă şi oameni care au cunoştinţe din acest punct de vedere, au fost surprinşi de o avalanşă?

Adrian Glăvan: Nu au fost surprinşi, ci au declanşat-o. Încercau să caute o scurtătură ca să ajungă pe Pietrosul Călimanilor (din ce am înţeles din povestea colegilor de la Salvamont Suceava), au intrat pe un vâlcel (ei le spun jgheaburi). Şi ei intrând pe acel vâlcel, acolo căzând zăpada în condiţii de vânt, au fost acumulări masive de zăpadă. Iar când au încercat vâlcelul, a plecat, a găsit momentul potrivit.

Fiind toţi trei în ascensiune pe acel vâlcel, i-a luat pe toţi trei deodată. Unul a avut zile, a scăpat cu multiple traume, dar este viu şi sperăm să se recupereze cât se poate de repede. Ceilalţi doi din păcate nu.

Dan Izvoreanu: Ştiu că tocmai pentru a preveni producerea unor accidente fatale şi pentru a spori siguranţa în cazul unor ascensiuni pe munte iarna, există un kit special pentru salvarea din avalanşă.

Adrian Glăvan: În ţările civilizate, care au o tradiţie foarte mare montană, nu merge nimeni iarna fără acest kit minim de avalanşă. Nu este un panaceu universal (îl car după mine şi nu mi se întâmplă nimic).

Kitul acesta, în cazul declanşării unei avalanşe, îi ajută pe colegii de tură să recupereze pe cel prins sub zăpadă într-un timp foarte scurt. Se ştie clar că dacă omul a fost îngropat sub zăpadă, şansele lui de supravieţuire la peste 15 minute după ce a fost îngropat scad cu 90%.

Acest kit de avalanşă, care este recomandat (şi noi încercăm să dezvoltăm în cultura montană românească purtarea şi folosirea acestui chit) este compus din dispozitivul pentru identificarea victimelor în avalanşă, din sondă de zăpadă şi lopată de zăpadă.

Dan Izvoreanu: În România există astfel de chituri? Dacă da, de unde pot fi procurate?

Adrian Glăvan: Da, există kituri fabricate de mai multe firme. Se pot achiziţiona de la magazinele de munte. În momentul în care îi spui celui de acolo că „vreau să achiziţionez un kit de avalanşă”, el ştie şi atunci se poate achiziţiona (ştie ce să vândă).

Este de mare ajutor în evitarea accidentelor, pregătirea: nu numai alergând maratoane montane, ci şi pregătirea tehnică, cum abordăm muntele iarna…

kit de avalanșă

Andrea Nagy/Dan Izvoreanu

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.