[AUDIO] Judecătorul Cristi Danileț: Independenţa justiţiei trebuie protejată

Articol editat de Andrei Cretoiu, 1 martie 2018, 13:44 / actualizat: 14 martie 2018, 15:45

Zilele acestea se discută îndelung despre procedura de revocare a şefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Să ne amintim: ministrul justiției a propus revocarea sa, CSM a avizat negativ această propunere. Președintele Klaus Iohannis urmează să decidă.

A apărut însă și motivarea deciziei CCR referitoare la modificările propuse legii de statut a judecătorilor și procurorilor. În spaţiul public au apărut speculații cum că Președintele țării este obligat de acum să facă ceea ce zice ministrul în materie de revocare.

Judecătorul Cristi Dănileţ explică de ce nu este așa şi la ce se referă mai precis decizia Curţii Constituţionale. Un interviu pentru Radio Cluj:

Cerasela Rădulescu: În aceste zile, când discutăm despre acest subiect al revocării şefei DNA, trebuie explicat opiniei publice la ce se referă această hotărâre.

Cristi Danileţ: Legile justiţiei, care au apărut în 2004-2005, au fost supuse unor modificări aprobate la sfârşitul anului trecut, modificări contestate la Curtea Constituţională. Curtea a acceptat unele obiecţii şi acum, pe rând, se publică cele trei hotărâri ale Curţii Constituţionale.

Hotărârea publicată de Curtea Constituţională pe site-ul său prevede nişte lămuriri cu privire la procedura de numire a procurorului general al României şi procurorului şef al DNA. Nu se referă la procedura de revocare, pentru că propunerile care au fost adoptate de Parlament în decembrie 2017 prevăd o modificare în procedura de numire.

Acum, pe legea actuală, preşedintele statului poate respinge ori de câte ori vrea el o propunere de procuror în aceste funcţii înalte. Parlamentarii au spus că vor să reducă doar la un singur refuz din partea preşedintelui statului, iar Curtea Constituţională spune că nu este nicio problemă dacă i se reduce această putere preşedintelui, pentru că rolul central în procedura de numire îl joacă ministrul justiţiei.

Prin urmare, decizia CCR nu se referă la revocare.

Cerasela Rădulescu: Cum ar putea Parlamentul să reducă aceste puteri?

Cristi Danileţ: Parlamentul deja a adoptat legea. Curtea Constituţională a spus că este în regulă această modificare, dar sunt alte obiecţii care au fost admise de Curte şi trebuie îndreptată legea. Legea în momentul de faţă se întoarce în Parlament în următoarele zile sau săptămâni, apoi este reanalizată în celebra comisie înfiinţată pentru reforma justiţiei; şi după ce se fac îndreptările cuvenite, se publică în Monitorul Oficial. Din acel moment, orice nouă numire venită de la ministrul justiţiei către preşedintele statului nu va putea fi refuzată de către acesta decât o singură dată.

Cerasela Rădulescu: Şi dacă preşedintele nu promulgă?

Cristi Danileţ: Preşedintele are o posibilitate într-adevăr, să vadă dacă modificările aduse legilor justiţiei conţin şi alte deficienţe neinvocate până în prezent. Teoretic preşedintele statului ar putea retrimite – dar şi aici o singură dată – la Parlament legea spre analizare.

Probabil sunt chestiuni care trebuie revizuite, pentru că magistraţii au semnalat şi alte deficienţe. Dacă nişte modificări vor intra în vigoare, potrivit acestor legi, s-ar putea să ne găsim într-o situaţie de blocaj total al justiţiei (cel puţin al justiţiei penale).

Cerasela Rădulescu: Ce credeţi că se va întâmpla din acest moment?

Cristi Danileţ: Oriunde mergem, dacă vorbim de România, se ştie de lupta anticorupţie şi de DNA. Eu vă reamintesc că anul trecut CSM-ul a aprobat un raport, culmea chiar iniţiat de ministrul justiţiei, cu privire la activitatea DNA-ului. În acel raport s-a constatat activitatea eficientă a DNA-ului şi că nu se impun schimbări la nivelul managementului.

Acum am asistat la un raport de bilanţ cu privire la activitatea desfăşurată de DNA în cursul anului trecut. Şi ne-am îngrozit să aflăm că o treime din cei trimişi în judecată de DNA ocupă funcţii importante în stat şi că s-a dublat numărul la fraude cu fonduri europene.

În România se fură mult; şi se fură din bugetul statului, din buzunarul cetăţeanului. Dacă nu am avea o unitate independentă care să aibă toate instrumentele necesare pentru a reduce corupţia, am fi probabil cea mai săracă ţară din Europa. Cred că trebuie susţinută lupta împotriva corupţiei, iar acest lucru se poate face numai dacă procurorii sunt independenţi, numai dacă numirea şi revocarea şefilor de la conducerea organelor de parchet se face strict potrivit legii şi după criterii meritocratice şi numai dacă judecătorii la rândul lor sunt lăsaţi în afara oricăror forme de presiune, imixtiune, ameninţare sau intimidare.

Din păcate în România încă suntem departe de acest respect al oamenilor legii, pentru că în general în România suntem departe de respectul faţă de legi.

Cerasela Rădulescu: Există în România un mecanism de sesizare a fraudei?

Cristi Danileţ: În primul rând, cetăţeanul român trebuie să înţeleagă că atunci când avem corupţie, ea afectează cetăţeanul sărac, nu pe cetăţeanul bogat. În al doilea rând, într-adevăr după aderarea noastră la Uniunea Europeană, au început să intre foarte multe fonduri europene, bani pentru investiţii. Atribuirea lor se face în urma unor contracte.

Şi aici sunt sectoare vulnerabile, pentru că primele şpăgi acolo se dau, pentru atribuirea acestor contracte. Instituţia care verifică respectarea destinaţiei acelor sume de bani este Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DELAF). Este o instituţie independentă, care trebuie să verifice contractele şi banii care se cheltuie. În momentul în care au suspiciuni, trebuie imediat să înştiinţeze DNA-ul. Dacă se constată că într-adevăr banii s-au cheltuit împotriva reglementărilor europene, e sesizată instanţa de judecată.

Ce vreau să spun în final este următorul lucru: România are bani. Avem fonduri europene şi avem producţie internă. Însă se fură foarte mult. De aceea cred că este o datorie a tuturor să-şi fixeze din lupta anticorupţie un mod de viaţă. Cu toţii trebuie să ne opunem corupţiei: să nu dăm şpăgi la ghişeu funcţionarului de la primărie, la prefectură, la fisc; să nu dăm cadouri la profesori; să nu dăm mită la medici; Doamne fereşte, să nu corupem judecătorii. Marea corupţie, cea de la nivel înalt, trebuie să rămână în atribuţiile instituției specializate numită DNA.

Opinia mea ca om din sistem este că DNA-ul este extrem de eficient, că DNA-ul trebuie protejat de toată lumea, că în general independenţa justiţiei penale trebuie protejată.

Doamna Kovesi nu va fi revocată acum, în această procedură specială declanşată de către ministrul justiţiei. În orice caz, aş vrea să asigur populaţia României că DNA-ul nu stă într-o doamnă, nu stă într-un Kovesi, într-un procuror, ci DNA-ul are procurori eficienţi, procurori chiar faimoşi, cu dosare foarte grele lucrate. Cu siguranţă oricare poate fi la conducerea acestei instituţii.

Cerasela Rădulescu/Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.