Transilvania văzută la radio: Turul bisericilor clujene
Turul bisericilor clujene oferă celor care participă la această aventură, o deschidere nesperată spre o lume oarecum străină. Începem cu somptuoasa catedrală gotică a Sfântului Mihail, care ne întâmpină deasupra porţii de la intrare printr-o atitudine războinică.
Articol editat de dan.izvoreanu, 7 septembrie 2014, 22:00 / actualizat: 15 septembrie 2014, 10:41
Ghidul nostru, Lucaci Ioszef, ne explică simbolurile:
Toţi am auzit de marea răscoală ţărănescă de la Bobâlna. Locuitorii oraşului Cluj s-au alăturat răsculaţilor şi drept pedeapsă, după înăbuşirea răscoalei, oraşul Cluj a pierdut toate privilegiile de care se bucura până atunci. Iar în anul 1444, la intervenţia lui Iancu de Hunedoara, Clujul şi-a recăpătat privilegiile pierdute. Vestea că oraşul a reprimit aceste vechi privilegii a ajuns în ziua Sf\ntului Mihail. Clujenii au considerat că este un semn de la protectorul oraşului. (Lucaci Ioszef)
Faptul că la Cluj au fost şi conflicte religioase, stau mărturie frescele răzuite aproape total de pe pereţii catedralei catolice dar şi nişele din care au fost distruse statuile sfinţilor, odată cu venirea în biserică a protestanţilor.
În contrast cu grandoarea catedralei se află umila Biserică Ortodoxă din Deal, ai cărei enoriaşi români erau mult mai puţini la data construţiei şi mai modeşti din punct de vedere material.
Conducerea oraşului a respins cererea, spunând cu nu îndeplinesc criteriile, nu sunt 100 de români ortodocşi în Cluj. La a doua petiţie, comunitatea românească a cerut o numărare a populaţiei , în urma căreia a reieşit faptul că sunt 124 de enoriaşi şi astfel s-a aprobat construirea unei biserici. (Lucaci Ioszef)
După prima biserică ortodoxă, apărută pe la 1700 în centrul Clujului, abia în secolul XX vom avea şi prima catedrală românească, cea greco-catolică obţinută printr-o donaţie. Este vorba despre Biserica Schimbarea la Faţă de pe bulevardul Eroilor, şi ea înnegrită de vreme.
Episcopia Greco-Catolică a fost mutată de la Gherla la Cluj şi drept biserică episcopală a fost dăruită această biserică. O altă construcţie, datorată unor călugări catolici, se află pe strada Universităţii. Aici, chiar deasupra altarului, se află Icoana Făcătoare de Minuni de la Nicula, despre care nu se ştie cu exactitate dacă este originalul sau o replică...după ce au început să se petreacă minunile de la Nicula , Guvernatorul de atunci al Transilvaniei a luat icoana din mănăstire şi a adus-o la Cluj. În acestă biserică ţăranii au protestat şi în urma protestelor s-a comandat o copie, de la meşterii care au realizat prima icoană. Una dintre icoane au fost dusă înapoi la Nicula iar cealaltă se află pe altarul Bisericii Iezuite Piariste din Cluj. (Lucaci Ioszef)
Ovidiu Moldovan
