Transilvania văzută la Radio: Culmea Ciceului, culmea uriaşilor de tare demult
Unul dintre locurile în care se pot îmbina armonios plăcutul cu utilul, la sfârşit de săptămână sau în minivacanţele din sezonul estival este Cetatea Ciceului, din comuna Ciceu Mihăiesti, în zona de vest a judeţului Bistriţa-Năsăud.
Articol editat de Andrei Cretoiu, 11 septembrie 2014, 22:00
Îmbinând legenda cu realitatea istorică, turistul care urcă în sus de Ciceu Corabia, la circa 8 km distanţă de DN 17, rămâne impresionat de frumuseţea naturală a locului,dominat de stânca pe care încă se văd ruinele Cetăţii Ciceului, cetatea Răreşoaiei, a lui Ştefan cel Mare şi a fiului său, Petru Rareş. Puţini sunt cei care ştiu,însă, că pe aici trecuse şi frontiera fortificată a Imperiului Roman, cu vestigii redescoperite în ultimii ani, de către arheologi.
Specialiştii de la Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud au scos la lumină unul dintre turnurile de supraveghere de pe Limesul roman, aflat pe Culmea Ciceului. El poate fi vizitat într-o scurtă drumeţie, pentru că sunt mai multe lucruri de văzut acolo, ne spune arheologul Corneliu Gaiu: “Culmea Ciceului este un loc plin de istorie, cu Cetatea medievală, cu o aşezare dacică şi cu o altă fortificaţie romană. Turnul roman scos la lumina de noi în anul 2013 va fi reconstruit, pentru a crea o imagine coerentă şi interesantă pentru vizitatori în această zonă”. Punctul de reper al turistului rămâne Poiana Cetăţii Ciceului, în care se ajunge cu maşina, drumul fiind asfaltat pe cea mai mare porţiune a lui. Din această poiană se pot face drumeţiile, cea mai la îndemână fiind cea până la Cetatea Ciceului, cetatea medievală în care şi-au găsit adăpost în prima jumătate a veacului al XVI-lea domnitorul Petru Rareş şi familia sa.
La începutul veacului al XX-lea, marele istoric Nicolaie Iorga a ţinut să viziteze el însuşi ruinele acestei cetăţi, iar urmele vizitei sale se văd şi acum, căci de atunci datează piatra de lângă ruine, ce are încrustată în ea stema medievală a Moldovei, cu Capul de bour. În zonă mai poate fi văzută şi o pesteră naturală, ne spune şi primarul comunei, Valentin Mureşan: “Sunt cinci monumente istorice de mare importanţă care se pot vizita în zonă, cu o peştera şi un sit arheologic din epoca bronzului de circa 30 de hectare”.
Din vremi chiar mai vechi decât epoca bronzului datează o legendă a uriaşilor, notată de folcloristul Ion Pop Reteganul, spre sfârşitul veacului al XIX-lea. Legenda uriaşilor spune că “aceia erau aşa de mari de în câteva minute erau din Ciceu în Cluj după sită de cernut făină de mămăligă, apoi veneau prin Ocna Dej şi aduceau sare şi, deşi muierile puseră oala de mămăligă de odată cu plecarea lor, totuşi apa nu prindea a fierbe până ei erau acasă cu sita din Cluj şi cu sarea din Ocnă”. Cat de mari erau uriaşii aceia ne dam seama şi dintr-o altă parte a legendei: „Când s-a apropiat sfârşitul veacului uriaşilor, de începură a se ivi oamenii pe pământ – spune legenda notată de Ion Pop Reteganul, ieşi o fată de uriaş la larg şi văzu sub viile Reteagului un om arând cu 6 boi. Ea mirându-se de vedere, luă în şurţ boii cu plugul, cu plugarul şi-i duse la tatăl său cu vorbele: „Uite tată, că vermuţii scormonesc pământul!”, iar tatăl său i-a zis: „mergi dragu tatii şi-i pune de unde i-ai luat,. Că aceştia vor moşteni pământul, iar nu noi”.
Acum, administraţia locală a comunei Ciceu Mihăieşti şi-a propus să reabiliteze Cetatea Ciceului şi o primă idée despre cum ar trebui să arate aceasta şi-au făcut-o specialiştii, după ce ansamblul cetăţii a fost filmat de sus, cu ajutorul unei drone. Tradiţional, în fiecare an se desfăşoara aici Serbările Cetăţii Ciceului, în prima duminică ce urmează sărbătoarii religioase “Sântă Mărie mare”.
Florin Săsărman
