EU aleg România: Biserica Stavropoleos, lumina de dincolo de betoane
Biserica Stavropoleos este mai mult decât o biserică.
Articol editat de Carmen Sas, 16 septembrie 2014, 22:36 / actualizat: 17 septembrie 2014, 10:19
Stavropoleos este o frescă a ultimelor secole din viaţa Bucureştiului, o imagine a binelui şi frumosului, perpetuată de credinţa peste timpuri.
Construită în stil brâncovenesc, în centrul oraşului şi purtând Hramul bisericii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, biserica îşi trage numele din grecescul Stauropolis, adică „Oraşul Crucii”.
Poate tocmai de aceea orice napastă a lovit acest lăcaş al creştinismului, de la invaziile turceşti până la incendii şi aberantele demolări din epoca lui Ceauşescu, niciun rău n-a izbândit…
Stavropoleos ne-a rămas nouă, celor din epoca vitezei, un reper care ne fixează foarte clar în conştiinţă ce înseamnă cu adevărat frumosul, binele, valorile creştine.
În prezent din vechea mănăstire nu a mai rămas decât biserica, alături de care exista o construcţie de la începutul secolului al XX-lea, care adăposteşte o bibliotecă, o sală de conferinţe, o colecţie de icoane vechi (de la începutul sec. al XVIII-lea) şi obiecte de cult, precum şi fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist.
Ca o curiozitate, clădirea cea nouă a fost construită după planurile celebrului arhitect Ion Mincu.
Istoricul Adrian Majuru ne oferă o imagine completă a efectului pe care Stavropoleos îl are asupra Bucureştiului:
Din anul 1991 biserica este pastorită de parintele Iustin Marchiş, primul ieromonah al bisericii în ultima sută de ani.
Comunitatea de maici şi părinţi ce trăiesc aici se ocupă alături de slujbele zilnice, cu restaurarea de carte veche, icoane şi haine sacerdotale.
De asemenea ieşit din comun, mai ales pentru o biserică bucureşteană este şi corul bisericii, cel ce cânta muzica neobizantină, adică o singură voce susţinută de un sunet prelungit numit ison (acompaniament), obicei rar întâlnit chiar şi dacă ne raportăm la nivelul bisericilor din întreaga ţară.
Aerul magic al bisericii este completat chiar de bucureşteni.
Ei, oamenii, sunt cei care schimbă totul prin cum se schimbă ei înşişi la Stavropoleos. Cu un singur pas totul se rezolvă.
Călătorii ies aici din atmosfera dominată de extremele inimii Capitalei.
Gândiţi-vă un pic…
Stavropoleos este înconjurată de sediile celei mai vechi bănci româneşti, al celei mai mari bănci româneşti si de sediul Băncii Naţionale. Şi totuşi, atunci când intri în biserică, stresul financiar dispare. Problemele cu banii, atât de pregnante în vieţile noastre, parcă nici n-ar mai fi existat.
Nici terasele, barurile şi cluburile, nu mai există… Aici zgomotul e atenuat de speranţă.
Miile de petrecăreţi chiar au linişte aici. Rămân ei înşişi, dar altfel.
Lucrările pentru construirea unui punct de transformare a energiei electrice, iniţiate în octombrie 1998, au dus la descoperirea unor construcţii subterane în mijlocul străzii Stavropoleos, în vecinatatea bisericii.
Sondajele arheologice care au început la acea dată au condus la degajarea unor tronsoane fragmentare de ziduri aparţinând probabil mai multor etape de edificare a hanului Stavropoleos.
Tocmai de aceea, tu, călătorule…pune-ţi întrebarea…oare ce alte secrete mai ascunde această minune atemporală din buricul Capitalei?
Bucureşti FM
