Transilvania văzută la radio: Valea Sebeşului (partea a II-a)
Articol editat de Carmen Sas, 16 septembrie 2014, 22:00
Despre frumuseţile naturale ale Văii Sebeşului, vorbim cu Ana Maria Grigoruţ, consilier la compartimentul Cultură-Educaţie din cadrul Consiliului Judeţean Alba:
Iată că a venit timpul, după ce am vorbit despre patrimoniul cultural mobil şi imobil din zona Văii Sebeşului, să zăbovim puţin şi asupra frumuseţilor naturale, pentru că este imposibil să treci pe lângă o casă memorială sau să vizitezi o cetate şi să nu-ţi atragă atenţia peisajul zonei. Zona este încă sălbatică. Vorbim aici de Masa Jidovului, Lacul Oaşa, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului, Vârful Şureanu sau Vârful lui Pătru.
Una dintre frumuseţile naturale ale acestei zone este Masa Jidovului, stânca ce se înalţă deasupra tuturor crestelor de pe vale. Acolo ajungi urmând ruta Sebeş-Petreşti-Săscior-Şugag-Novaci. Numele de Masa Jidovului sau Masa Uriaşului, are la origine o credinţă populară, comună românilor, bulgarilor cât şi maghiarilor, aceea că evreii din vechime, numiţi şi jidovi, erau nişte uriaşi, iar legenda spune că uriaşii mâncau la masa aceasta stând cu picioarele în râul Sebeş.
O altă zonă care îţi atrage atenţia – Luncile Prigoanei. Se află sus, în munţi, la 1.420 m. Ajungi acolo prin Sebeş-Săscior-Şugag, făcând dreapta la întâlnirea barajului Oaşa. Luncile Prigoanei se întind pe cuprinsul a şapte mlaştini, specifice Carpaţilor Meridionali, ocupând o suprafaţă de aproximativ 15 ha.
Lacul fără fund este Iezerul Şureanu. Între monumentele naturale din Munţii Sebeşului, acesta este considerat o culme a frumuseţii. Specialiştii spun că este vorba de fapt de Circul glaciar Şureanu, sculptat în resturile domoale ale platformei Şureanu-Comărnicelu.
Nu poţi să nu te izbeşti însă de o catedrală roşie în această zonă, aşa cum este cunoscută Râpa Roşie şi Răpa Lancrămului. Imaginea şi frumuseţea naturală a acestei zone nici n-ar putea fi întregită fără ea. Uriaşul de care vorbim este înalt de 500m şi prezintă o alternanţă de argile roşii şi gresii cenuşii, alcătuite în formaţiuni slab cimentate în acest micro-relief format din eroziunea unui torent ce a provocat în vechime o alunecare de teren. Când te uiţi la ea, totul ţi se pare ca un spectacol.
Aminteam şi Râpa Lancrămului sau Straja Lancrămului, un alt miracol al naturii, oarecum geamăn cu Râpa Roşie, care poate fi văzut din satul Lancrăm.
Şi iată că toate aceste monumente ale naturii, stau parcă pavăză patrimoniului cultural de care aminteam în interviurile anterioare. Şi revin, punctând cât de frumos şi de divers este patrimoniul cultural imobil şi mobil al acestei zone.
Aşadar, te invităm să călătoreşti pe această vale minunată a Sebeşului, cunoscută în literatură şi ca Valea Frumoasei şi să intri în toate obiectivele culturale care îţi deschid porţile, sau dacă nu, bate şi ţi se va deschide, aşa cum se spune! (Ana Maria Grigoruţ, consilier la compartimentul Cultură-Educaţie din cadrul Consiliului Judeţean Alba)
Cezar Firu
