Transilvania văzută la radio: Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj
Una dintre cele mai frumoase şi mai bogate grădini botanice din Europa temperată
Articol editat de , 22 septembrie 2014, 22:00 / actualizat: 23 septembrie 2014, 9:43
E greu de spus în ce anotimp e mai frumoasă Grădina Botanică. Liniştea şi zăpada neatinsă din iarnă fac loc, primăvara, „sărbătorii lalelelor” – şi unui vârf de afluenţă a publicului, la început de iunie -, apoi, în vară, parfumului şi culorilor trandafirilor, care lasă loc, toamna, daliilor şi crizantemelor. Dar aceasta e doar partea văzută a întregului.
Pe directorul Grădinii Botanice, profesorul Vasile Cristea de la Facultatea de Biologie şi Geologie, l-am întâlnit într-o dimineaţă însorită şi răcoroasă de septembrie, în faţa clădirii date în folosinţă în anul 1935, în care funcţionează Muzeul şi Institutul Botanic, unde am primit mai multe informaţii.
Concepţia de organizare a profesorului Alexandru Borza, întemeietorul Grădinii Botanice, în anul 1920, e dublată de avantajul terenului. „Nicio grădină botanică din România, dar nici din Europa nu prea au acest relief variat pe care îl are grădina noastră botanică”, explică directorul Vasile Cristea. Datorită şi acestui aspect, Grădina Botanică din Cluj e considerată de specialişti una dintre cele mai frumoase şi mai bogate din Europa climei temperate.
În aceste zile, cei care o vizitează se pot bucura de plantele anuale din sectorul ornamental, de a doua înflorire a trandafirilor şi de colecţia de dalii – sau gherghine.
Gradinarul-şef pregăteşte soiurile de lalele din primăvară
Tot acum, în toamnă, se pregateşte „explozia lalelelor” din primăvară. Dr.ing. Doina-Angela Pui, grădinar-şef (o funcţie care exista pe vremea profesorului Alexandru Borza şi care astăzi e asimilată cu cea de responsabil cu partea tehnică a Gradinii Botanice), alege soiurile de lalele care vor face atracţia lunilor aprilie-mai. Ele sunt îmbogăţite şi anul acesta, la fel ca anul trecut, prin contribuţia generoasă – şi personală – a unui prieten (desigur, olandez) al grădinii din Cluj. Bulbii sunt plantaţi în luna octombrie. În primăvară, vom putea admira circa 150 de soiuri de lalele şi 40 de soiuri de narcise.
Pe cele 14 hectare ale Grădinii Botanice sunt cultivate aproximativ 10.000 de categorii specifice de plante. La pas, le veţi întâlni în sectorul ornamental de la intrare, în gradina japoneză sau în cea romana, în celelalte zone ale sectorului fitogeografic, care prezintă flora diferitelor regiuni geografice ale României, în sectorul sistematic, în jurul turnului de apă, sau în complexul de sere.
O parte nevăzută a Grădinii Botanice: activitatea botaniştilor şi a cercetătorilor
Botaniştii de la Grădina Botanică din Cluj – instituţie care funcţionează în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” – sunt implicaţi într-o serie de proiecte de cercetare europene şi naţionale. „Din păcate, noi nu prea facem cunoscute publicului aceste proiecte”, spune directorul Vasile Cristea.
Partea văzută a Grădinii Botanice – culorile, formele, mirosurile şi sunetele ei – se schimbă în fiecare săptămână. Chiar dacă aţi mai vizitat-o, Gradina Botanică „Alexandru Borza” vă aşteaptă din nou, aceeaşi şi de fiecare data alta.
Alexandru BORZA (21 mai 1887, Alba Iulia – 3 septembrie 1971, Cluj) – preot greco-catolic, om de ştiinţă, întemeietorul geobotanicii în România. În anul 1920 a pus bazele Grădinii Botanice din Cluj, care în prezent îi poartă numele. La iniţativa lui şi a lui Emil RACOVIŢĂ s-a înfiinţat, în anul 1935, Parcul Naţional Retezat, primul parc naţional din România. Alexandru BORZA s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care au votat, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, unirea Transilvaniei cu România.
Text şi fotografii: Ioana Bindea
