Transilvania văzută la radio: Cinci secole de artă în Galeria Naţională a Muzeului de Artă Cluj-Napoca
Articol editat de , 23 septembrie 2014, 22:00 / actualizat: 23 octombrie 2014, 12:12
Conform principiului comercial 2 în 1, plăteşti un bilet de acces la muzeu dar vizitezi în acelaşi preţ şi cel mai important edificiu baroc din Cluj, o referinţă în arhitectura de secol XVIII din România, modelul arhitectural al palatelor şi caselor nobiliare baroce din Cluj. Doi din trei clujeni plasează Palatul Banffy printre cele mai frumoase clădiri din patrimoniul construit al oraşului.
Cu cel mult 8 lei, preţul unui bilet întreg, vă propun să redescoperim împreună cinci secole de artă românească în Galeria Naţională a Muzeului de Artă Cluj, de la icoana trasnilvană la arta secolului XX.
Muzeul nostru deţine cele mai frumoase tablouri cu flori realizate de pictorul Ştefan Luchian, grupate în trei săli succesive, care sunt de neratat. De asemenea, avem o colecţie extrem de importantă de lucrări care reprezintă momentul avangardei din arta din România, iar spre sfârşitul circuitului de vizitare Galeriei Naţionale am selectat o serie de lucrări de Tasso Marchini, un artist care a trăit o vreme şi la Cluj, reprezentativ pentru arta din România interbelică, care merită descoperit cu această ocazie. Sunt recomandările directorului Muzeului de Artă Cluj, Călin Stegerean, pentru vizitatorii galeriei.
Desigur, cei 17 000 de vizitatori ai Galeriei Naţionale din prima jumătate a anului 2014 păstrează amintirea unei opere preferate, din cele peste 200 de lucrări selectate din colecţia muzeului. Eu revin la fiecare vizită în faţa Prizonierilor turci, pictura lui Nicolae Grigorescu, o lucrare de dimensiuni mici, pe care o poţi cu uşurinţă rata în sala Grigorescu, printre picturi mult mai cunoscute. Păstrez vie în amintire neliniştea interogativă din privirea celor două chipuri devastate de război şi simt nevoia să mă întorc în faţa tabloului de fiecare dată când istoria dă bunza peste noi şi răstoarnă vieţile oamenilor simpli.
Tabloul lui Grigorescu e plasat între două ferestre ce dau spre curtea interioară a palatului Banffy. Privirea se odihneşte în careul sobru, marcat de arcadele logiei de la parter ale curţii de onoare, după ce am admirat ornamentaţia elegantă a interioarelor:
În interior, chiar la intrarea în spaţiile expoziţionale de la etaj, primele săli sunt decorate cu lambriuri de lemn cu decoraţiuni aurite care împodobesc sălile aripii vestice a palatului. Contrastul între culoarea albă a lambriurilor şi decoraţiunile aurite dă senzaţia de somputozitate şi eleganţă a acestor săli, care erau spaţiile oficiale de primire pentru festivităţi tipice unui palat baroc. Aici , astăzi, au loc cele mai semnificative expoziţii temporare ale muzeului. (directorul Muzeului de Artă Cluj, Călin Stegerean).
La ieşirea din Galeria Naţională remarcăm scara monumentală cu trei rampe, cea mai mare de acest fel din Transilvania, şi traversăm galeria tripă spre stradă, pentru a ridica privirea spre faţada bogat ornamentată, tipică barocului transilvan.
Chiar la intrare merită observat atticul clădirii, respectiv partea superioară a faţadei palatului, decorată cu un ansamblu de zeităţi greco-romane pereche, Marte şi Atena, Apollo şi Diana, Hercule şi Perseu. Este un exempu de legătura a stilului acestei clădiri, reprezentative pentru barocul transilvan cu arta renaşterii din Europa, care a adus ca teme decorative elemente ce ţin de arta greco-romană. (directorul Muzeului de Artă Cluj, Călin Stegerean).
Foto: sculpturile în piatră de pe attica clădirii: Hercule, Marte, Diana
Sculpturile din piatră domină Piaţa Unirii şi atrag atenţia asupra acestei clădiri care din 1774, de al începerea construcţiei sale ca reşedinţă nobiliară a contelui Bánffy György, continuă să adauge carate partimoniului pe care îl reprezintă atrât palatul, cât şi colecţia de artă expusă sau din depozitele Muzeului de Artă Cluj.
Oana Cristea Grigorescu
