Eu aleg România: Tismana, ţara castanilor

Din vârful Cioclovina ni se dezvăluie cea mai frumoasă imagine panoramică a oraşului Tismana din judeţul Gorj.

Articol editat de , 24 septembrie 2014, 21:42

Privind de acolo în zare, imaginaţia prinde aripi şi începi să te visezi alergând printre alunii turceşti care cresc numai în această zonă , printre nucii şi castanii comestibili, toţi alcătuind rezervaţia Cotul cu Aluni. Dar paşii se pot opri să admire şi Pădurea Tismana –Pocruia, un amestec de fag şi castan cu vârsta de peste 130 de ani. Rezervaţia botanică Cioclovina , Cornetul Pocruii şi Izvoarele Izvarnei sunt tot atâtea locuri fermecatoare care stimulează nu numai imaginaţia ci îmbogăţesc şi albumul cu amintiri din călătoriile de vacanţă, dacă alegeţi să veniţi în Oltenia.

Această prezentare necesită JavaScript.

Columnele gigant din Steiul Coziei găzduiesc şi astăzi cuiburi de şoimi, şoimii de aici fiind folosiţi în vechime ca şoimi de vânătoare. Piatra Tăiată sau Piatra lui Iorgovan este un străvechi megalit „clasic”, cu trei funcţii practice: indică pasul Cerna – Jiu, deci trecerea spre Retezat, direcţia nord şi delimitarea a două zone de relief distincte: zona montană şi dealurile Podişului Getic. Megalitul este legat şi de legenda lui Iovan Iorgovan. El ar fi fost tăiat în două de paloşul acestuia, ca probă de încercare a tăriei metalului, înainte de a tăia capetele balaurului.

Columna Furniei (Mama) este cel mai valoros simulacru megalitic. După istoricul Nicolae Densuşianu, interesanta figură arhaică prelucrată primitiv în stâncă, o reprezintă pe zeiţa mamă Bendis, a geto-dacilor. La gura peşterii de aici, spre Eroni sunt câteva columne calcaroase, greu accesibile care mai ascund câteva guri strâmte de peşteri.
Cheile Sohodolului de Izvarna sunt deosebit de spectaculoase, valea fiind îngustă şi adâncă, străjuită de calcare iar Cascada Păstrăvăriei şi Cascada Mănăstirii pot fi observate mai ales în anotimpul ploios când debitul acestora creşte considerabil.Sunt doar câteva din locurile pe care le puteţi vedea într-o călătorie la pas, prin ţara castanilor.
Daca ai norocul să-l întalneşti pe profesorul Nicolae Tomoniu, cu siguranţă imaginea ta despre acest loc se va îmbogătăţi cu veacuri de istorie, cu chipuri de oameni, care şi-au dedicat iubirea şi piceperea locurilor unde s-au născut sau care i-au adoptat. Ai afla atunci că regele Mihai venea la Tismana, prilej de a se organiza parade ale portului popular, concursuri de frumuseţe şi alte manifestări culturale. Ai afla că pe aceste meleaguri, pe la 1900, turismul era înfloritor, localitatea fiind declarată zonă climaterică, Valea Tismenii oferind linişte şi aer curat.

Mănăstirea Tismana
Dar ceea ce încununează frumuseţea naturală a locului este Mănăstirea Tismana„cea mai veche şi mai măreaţă dintre mănăstirile de peste Olt” (cum a numit-o Grigore Alexandrescu), „măreţ cuib al Basarabilor” (cum a socotit-o George Coşbuc), „o lume de închipuiri, de basme” (cum a desluşit-o Alexandru Vlahuţă), “fără seamăn nici în această ţară, nici în alta, prin frumuseţea locului şi a aşezării, prin mulţimea apelor sale şi întărirea naturală pe care o are, ajutată şi de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare” (cum a descris-o celebrul călător Paul de Alep – arhidiaconul şi însoţitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în călătoria din 1657). În stânca din sudul bisericii se află şi peştera Sfântului Cuvios Nicodim (26 dec. 1406), care a dus o viaţa de schimnic. Acesta a întemeiat mănăstirea în secolul al XIV-lea cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi, Radu I (1374-1385) al fiilor săi, Dan I (1385-1386) şi Mircea cel Bătrân (1386-1418), fiind ridicată pe locul unui schit din lemn.

Această prezentare necesită JavaScript.

Radio Craiova