Transilvania văzută la radio: Creasta Cocoşului din Maramureş
Toamnă. Cer albastru nesfârșit. Copaci pictați incredibil de un pictor anonim. Și roșii și galbeni, iar în depărtare, verdele întunecat al brazilor. Pe câmpuri fânul aducător aminte de vară….Și soarele încălzind pământul plin de rouă, din care se ridică gingașe, brândușile de toamnă și ciupercile… iar pe margine, merii plini de rod și rugii de mure cu frunzele incandescente…care pline cu rodul pământului și țărani, care te fac să te întrebi dacă într-adevăr trăiești în acest secol sau te-ai întors în timp, ori dacă timpul mai trece…
Articol editat de , 13 octombrie 2014, 22:00 / actualizat: 3 noiembrie 2014, 15:21
Imaginile sunt desprinse din goana mașinii pe DN 18 din Sighetu Marmației spre Baia Mare. Destinația e însă, Creasta Cocoșului, aflată undeva la jumătatea drumului între cele două localități. Urcarea se face de la Hanul lui Pintea, din Pasul Gutâi. Traseul este marcat și este ușor accesibil pentru toate categoriile de vârstă. Se parcurge lejer în 2 ore. Ar fi și păcat să te grăbești, să nu admiri frumusețea peisajului, alternanța vegetației – de la pădure de foioase, trecând prin Podișul Poienii Boului, la pădurea de conifere – ori să te oprești la hăul de la Săritura lui Pintea, întrebându-te ce înseamnă „hăt departe”, când la picioarele tale se întinde o plapumă verde și crezi că ești deasupra lumii și a timpului.
Rezervația Creasta Cocoșului a fost înființată în anul 1954, este arie naturală protejată din 2.000, încadrată în categoria monumentelor naturii. Din 2014, Comisia Europeana a atribuit zonei MARA COSĂU CREASTA COCOȘULUI, statutul de destinație de ecoturism, pentru o perioadă de 3 ani. Suprafața totală a acesteia este de 50 ha, care include zona stâncoasă, zona de pădure și golul de munte. Formațiunea care dă denumirea rezervației s-a format în urma unei erupții vulcanice, fiind o colină ascuțită, crenelată, un rest de la craterul vulcanic, întinsă pe o distanța de 200 m lungime, la o altitudine medie de .1200 m. Din anumite unghiuri, dantela stâncilor seamănă cu creasta unui cocoș.
De aici, dintre ferestrele Crestei, poți admira în voie cât e Maramureșul. Poți escalada peretele Crestei, ori poți să zbori alături de păsările cerului într-un zbor cu parapanta. Ori, poți să guști merișoarele dulci acrișoare, afinele sau murele coapte.
Traseul e accesibil în orice anotimp. Dar este important să nu uitați, totuși, că aveți de a face cu un munte. Trebuie să-i respectați regulile! Placa comemorativă, cu chipurile a trei tineri, amplasată în dreptul urcușului spre Creastă, stă mărturie că tragediile se pot întâmpla chiar dacă ești convins că știi totul despre zona respectivă. Pe Adrian, Daniel și Doina i-a răpus o avalanșă pornită, pe neașteptate, dinspre Creastă, în februarie 2004. Iar ei erau oameni ai muntelui, pe care îl iubeau și-l respectau.
Din păcate, accesul neîngrădit al turiștilor în zona rezervației este vizibil sub Vârful Gutâiul Doamnei, unde, urmele incendiului de pădure din 2012 sunt asemenea unei cangrene uriașe în inima muntelui. De asemenea, e greu de înțeles cum de este admis accesul cu mașinile și ATV-urile, până aproape de Rezervație. În rest, veniți să admirați cu ochii voștri ce a creat natura.
Brîndușa Oanță
Foto : Brîndușa Oanță, Roxana Pontoș
