Transilvania văzută la radio: Casele Adorjan sau detaliul decorativ la Oradea
Revenim la Oradea şi vă propun o plimbare la pas, potrivită pentu o zi însorită de toamnă, când lumina cade oblic şi decupează detaliile ornamentaţiei bogate a clădirilor.
Articol editat de , 21 octombrie 2014, 22:00 / actualizat: 22 octombrie 2014, 9:55
Notaţi o adresă: str.Patrioţilor nr. 4-6, de aici începem plimbarea noastră, pentru care nu aveţi nevoie de hartă. Pe latura vestică a clădirii Teatrului Regina Maria, două case înrudite, dar nu identice, realizate de acelaşi cuplu de arhitecţi, Komor şi Jakob, sunt cunoscute sub denumirea Adorján I şi Adorján II, primele realizări din Oradea ale arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezső.
Aceste case Adorján au aparţinut coproprietarului Palatului Vulturul Negru, Adorjan Emil care era avocat şi un om înstărit în Oradea. El a comandat propria casă arhitecţilor Komor şi Jakob din Budapesta. Aceştia au proiectat prima dată casa Adorjan I, situată pe colţ cu starda Moscova, unde proprietarul îşi avea şi biroul de avocatură, şi ulterior casa Adorjan II, chiar lateral teatrului, pe strada Patrioţilor 6, care era un imobil de închiriat.
Ambele case sunt caracterizate printr-o decoraţie extrem de bogată florală, inspirată din arta populară, care face trimitere la ţesăturile şi la broderia de pe cojoace. Motivele sunt trandafir, bujor, rodie, inimi şi pe colţul clădirii pe atic, apare, sub un limbaj oarecum mascat, arborele vieţii; este vorba de un copac într-un ghiveci. La fel şi pe porţi se poate vedea o feronerie de factură curbilinie, care poate fi interpretată ca ramuri de copac sau coadă de păun.
Ne explică istoricul Mircea Paşca, autorul volumuloui Oradea 1900 – Un ghid de arhitectură.
Nerestaurate încă, cele două clădiri păstrează spiritul epocii, iar unii turişti spun că preferă patina de pe faţadele clădirilor cu urmele secolului trecut pe chip, decât lustrul adus de restaurare. Oricum, decoraţiuile clădirilor secession fac apel la un repertoriu tematic floral direct sau stilizat, care dau caracteristicile stilului. Istoricul Mircea Paşca ne oferă un ghid de lectură a motivelor ornamentale de pe casele secession din Oradea:
Mai putem găsi arborele vieţii şi pe Palatul Moskovits Miksa, pe str. Republicii colţ cu parcul Traian dar şi frunzele de laur, mascaoanele de femeie (măşti cu chip de femeie), ghirlandele, elemente vegetale cum sunt flori, laleaua stilizată…
Cu elementele vegetale stilizate facem trecerea la alt architect important, Mende Valer, reprezentant de seamă pentru secessionul orădean dar şi budapestan. Mende Valer aparţine generaţiei lui Koss Karoly şi foloseşte un limbaj inspirat din arta populară, mult mai aproape de rusticitatea transilvană, mai stilizat, mult mai puţin încărcat decât la Komor şi Jakob. Mende Valer a proiectat mai multe case în Oradea, dar cele mai cunoscute opere ale lui sunt la Kecskemét şi Budapesta. La Oradea găsim imobile de raport de mai mici dimensiuni, cum e Casa Roth pe strada Vasile Alecsandri, ultima proiectată cronologic, casa Fodor pe strada Iosif Vulcan, sau casa doctor Nemes pe strada Primăriei, colţ cu Duiliu Zamfirescu.
Dacă tonul face muzica, detaliul restituie întregul în arhitectură, iar atenţia acordată ornamentelor ne spune povestea unui stil care iubea frumosul şi îl restituia prin artele decorative, cotidianului: la Belle Epoque.
Oana Cristea Grigorescu
