Transilvania văzută la radio: Cetatea medievală a Clujului

Zidul cetăţii medievale este întotdeauna fascinant!

Articol editat de cristina.rusu, 27 octombrie 2014, 22:00 / actualizat: 28 octombrie 2014, 9:50

Avem un astfel de zid sau, mă rog, ce a mai rămas din el, şi la Cluj. El va face subiectul discuţiei purtată cu istoricul Tudor Sălăgean.

Reporter: Suntem chiar lânga unul din fragmentele  zidului medieval al Clujului. Când s-a construit zidul acesta?

Tudor Sălăgean: Ne aflăm lângă colţul sud vestic al incintei fortificate, lărgite, a Clujului medieval,  care a fost ridicată undeva în prima jumătate a secolului al XV-lea, după ce regele şi împăratul Sigismund de Luxembourg le-a acordat clujenilor privilegiul de a deveni oraş liber regal. Suprafaţa oraşului s-a extins de la 7 ha, cât era prima incintă fortificată din jurul Pieţei Muzeului, până la 45 de ha. Statutul de oraş liber regal presupunea deţinerea unor privilegii extrem  de largi, mai ales în materie comercială, dar şi în materie de autoadministrare. Practic,prin aceste privilegii, Clujul devenea  un fel de Republică Urbană care dispunea de autoadministrare.

Reporter: Zidul ăsta a văzut şi multe asalturi, multe războaie  asupra Clujului, se văd aici deasupra şi nişte ghiulele de tun. Probabil sunt acelaşi fel de ghiulele înfipte şi în Biserica Sfântul Mihail dar şi în biserica din strada Kogălniceanu.

Tudor Sălăgean: Clujul a fost asediat chiar după construcţia  acestei incinte  lărgite. În secolul al XV-lea au fost primele asedii, în timpul răscoalei de la Bobâlna,  apoi în timpul războiului ţărănesc condus de Gheorghe Doja,  apoi numeroase asedii în epoca  Principatului Transilvaniei, când Clujul era un centru extrem de important al Transilvaniei, iar stăpânirea sa însemna practic, stăpânirea Transilvaniei. Printre asediile mai importante putem aminti pe acel al lui Sigismund Bathory din anul 1601. După asasinarea lui Mihai Viteazu de către Gheorghe Basta, Clujul a fost asediat de Sigismund Bathory şi a fost ameninţat cu cucerirea, apoi un asediu mai consistent  în 1603 de care par să fie legate aceste ghiulele care sunt prezente în zidurile de apărare şi în zidul Bisericii Sfântul Mihail.

Reporter: Asediul turcesc de astă dată…

Tudor Sălăgean: Asediul turco-tătar de fapt, o armată turco-tătară condusă de Moise Syekely care lupta şi el pentru tronul Transilvaniei şi care chiar a devenit un principe al Transilvaniei. Un alt asediu turcesc important în 1660-1662; au fost mai multe etape ale conflictelor  dintre imperialii transilvăneni şi otomani. De ce toate aceste ghiulele au fost trase dinspre sud, dinspre  zona actuală a  cimitirului central? Pentru că pâna undeva către 1700, tunurile băteau până cam la 500 -600 de metri, însă ele puteau afecta zidurile de apărare doar de la o distanţă de aproximativ 200 de metri.

Reporter: Când au fost trase aceste ghiulele? La 1601, la 1603 sau mai târziu?

Tudor Sălăjan: Nu vom putea preciza acest lucru cu absolută siguranţă! Putem şti însă, destul de sigur, că ele au fost trase de tunurile asediatorilor undeva din secolul al XVII-lea. Clujul avea peste 10 mii de locuitori incluzând şi suburbiile, era un oraş într-o continuă dezvoltare şi era unul dintre principalele centre urbane ale Transilvaniei.

Cristian Ivaneş