Prima pagină » Stirea zilei » Vinuri de calitate vs. vinuri contrafăcute

Vinuri de calitate vs. vinuri contrafăcute

Românii nu preferă vinurile din producţia locală deoarece sunt mai scumpe decât cele din importuri.

Articol editat de Andreea Leonid, 28 octombrie 2014, 07:15 / actualizat: 28 octombrie 2014, 12:08

În această situaţie, producătorii şi experţii în vinuri din Sălaj au iniţiat o campanie de informare a populaţiei cu privire la vinurile contrafăcute şi a celor de calitate îndoielnică, de care piaţa românească este plină, din cauza importurilor masive.

Zilnic, voluntari din rândul viticultorilor le vor oferi trecătorilor din zona centrală a municipiului Zalău sfaturi despre ce înseamnă un vin de calitate sau cu ce mâncare se asortează un vin.

Specialiştii sunt de parere că vinurile exagerat de ieftine nu pot fi de calitate, existând riscul ca multe dintre ele să fie contrafacute. În această situaţie, produsele româneşti de calitate superioară rămân nevândute.

Viticultorii sălăjeni s-au asociat urmând ca de anul viitor să exporte în Ungaria şi Austria produsele obţinute în Sălaj deoarece solicitările pe piaţa internă pentru vinul local sunt aproape inexistente.

Despre vinurile româneşti vorbim astăzi la Subiectul Zilei!

Redacţia

…………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Satu Mare

Atestată de la sfârşitul secolului al XI -lea, de pe vremea regelui Ladislau I al Ungariei, tradiţia producerii vinului în zona comunei Beltiug din judeţul Satu Mare, a devenit cu adevărat importantă în secolul al XVIII-lea. În anul 1730, sub stăpânirea lui Karolyi Sandor, Beltiugul a fost populat cu şvabi care au fost împroprietăriţi cu terenuri viticole, astfel că oamenii, aproape fără excepţie, au plantat soiuri de viţă nobilă şi au construit celebrele pivniţe care sunt mândria şi faima localnicilor şi reprezintă o atracţie pentru toţi cei ce vizitează zona.

De-a lungul timpului, în zona Beltiugului au existat cel puțin şapte soiuri de struguri autohtoni cultivate de localnici, dar Nachbil este singura plantație din România care produce Grüner Silvaner, un soi de vin autohton, care a fost cultivat mai mult în Austria, şi care pare să-şi aibă originile în zona Șimleului. Johann Brutler, un localnic care a revenit acasă după 20 de ani petrecuţi în Germania, este cel care deţine plantaţia cu o suprafaţă de peste 25 de hectare, întinse pe dealurile Beltiugului.

Cu pricepere şi pasiune, Johann Brutler s-a folosit de tradiția și istoria de zece secole a vinurilor de Beltiug, iar în anul 2002 a cumpărat și a renovat vechea pivniță Karolyi, unde a amenajat una dintre cele mai spectaculoase crame din România, redându-i aspectul de pe vremuri. Iar dacă la început în Beltiug erau plantaţi în special struguri pentru soiurile albe de vin, Johann Brutler a plantat și struguri roșii.

În prezent, în cramele și vinotecile din România sau Germania, în hoteluri și restaurante de lux, vinurile Nachbill se vând la prețuri care pornesc de la 25 de lei şi ajung la 50 de euro. De curând, Johann Bruttler a început demersurile pentru a primi certificarea bio pentru vinurile pe care le produce, în concordanță cu o filosofie căreia îi este fidel: aceea de a lucra împreună cu natura- și nu împotriva ei, şi de a planta ce trebuie și unde trebuie.

Această prezentare necesită JavaScript.

Stela Tudor

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Alba

Cum putem alege un vin bun românesc, citiţi mai jos:

Vinurile româneşti în ultima perioadă de timp au câştigat mult în calitate. Acest lucru a fost datorat privatizărilor care au avut loc şi unui interes deosebit în producerea unor vinuri de calitate. Un vin bun este cel care poate fi competitiv pe marile pieţe ale lumii, câteva exemple: ultimul concurs mare din lume, Sauvignon du Monde care a avut loc în luna aprilie la Bordeaux, la acesta au participat multe soiuri româneşti şi au fost obţinute 2 medalii de argint la două companii româneşti şi o medalie de aur pentru compania Jidvei la soiul Sauvignon Blanc, care dovedeşte că putem să stăm între primele 5-7 vinuri ale lumii.

Un vin bun românesc este cel făcut din struguri româneşti de calitate, cum ar fi Feteasca Albă, Feteasca Regală, Aligote, Pinot Noir, Merlot

În luna august am făcut o trecere în revistă a unor vinuri care se află pe piaţa românească, respectiv la vinul care are indicaţie geografică şi am rămas puţin plăcut impresionat, de vinurile care se aflau pe piaţă. Am întâlnit vin care se vindea în vase de plstic, în PET-uri de o calitate foarte slabă, cu defecte de gust, de miros, cu pronunţat caracter de oţetire, dar pentru că aveau preţurile destul de scăzute, consumatorul român le cumpără.

La cumpărarea unui vin, mai ales în vase de plastic sau vărsat, e bine să fie gustat prima dată, să aibă lângă el o bucată de pâine, o bucată de brânză să poată face două schimbări de gust, astfel încât să poată să deguste în condiţii de calitate vinul.

Preţurile vinurilor în România sunt pe măsura puterii de cumpărare a românului. Dacă are putere de cumpărare niciodată nu o să cumpere de 3-4 lei, ci o să cumpere unul de 20-30 de lei .

Concurenţa pentru marile companii producătoare de vinuri este un lucru deosebit în realizarea unor produse de calitate din ce în ce mai bune.

Sugerăm să se consume vinurile seci şi demiseci, sunt vinuri care nu pot fi realizate decât din struguri de o calitate deosebită pentru că arta de a realiza vinuri este arta vinurilor seci şi demiseci. Aceste vinuri trebuie să se nască din struguri sănătoşi, maturaţi, să fie aplicată o tehnologie corectă, o igienă deosebită în recipiente, instalaţii şi încăperi unde se realizează acestea. Sunt vinurile care nu pot fi modificate, ameliorate, ele trebuie să se nască sănătoase. (Ioan Buia, directorul complexului de vinificaţie Jidvei)

Cezar Firu

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Sălaj

Sălajul a devenit unul dintre cei mai importanţi producători de vin spumant obţinut după metoda franţuzească de şampanizare. Înfiinţată în anii 70, Secţia de şampanie din oraşul Şimleu Silvaniei produce vin spumant similar cu şampania franţuzească, diferenţa constând, potrivit oficialilor Direcţiei Agricole Sălaj, doar în numele produsului care poate fi utilizat numai de francezi.

Vinul este introdus în butelii speciale după care este lăsat cel puţin un an şi jumătate în hrubele adânci de sub oraşul Şimleu Silvaniei, galeriile vechi de pe vremea romanilor alcătuind o reţea de aproximativ 12 kilometrii lungime. Buteliile sunt poziţionate cu dopul în jos şi sunt mişcate de câteva ori pe an cu foarte mare atenţie pentru a nu fi bruscate.Vinul este exportat aproape în totalitate în baza unor comenzi ferme, fiind considerat un produs de lux, acesta fiind şi motivul pentru care nu poate fi găsit decât la târguri, expoziţii sau în cadrul unor livrări speciale. Pentru că este obţinut în decurs de câţiva ani, vinul nu ajunge decât în cantităţi limitate, acesta fiind şi motivul pentru care preţul este unul mai mare. Dora Man este specialist în vinuri în cadrul secţiei de şampanizare din Şimleu Silvaniei şi spune că produsul obţinut în hrubele de sub oraş are o ţintă clară, nefiind disponibil decât în cantităţi clare.

Şampania este ţinută în incinta fabricii, acolo sunt ţinute aproximativ un an, apoi sunt duse la degojare. Degojarea este scoaterea impurităţilor care se acumulează în dopul sticlei. Sticla este ţinută invers în galerii, se adună drojdia, se pune sticla în aceiaşi poziţie se scoate drojdia din capac, totul se face manual. Unele sticle sunt îmbrăcate în catifea de diferite culori, explicaţia fiind soiul de vin ceva mai special, este colecţia de lux, este Muscat Ottonel, din 2005, Merlot, Burgund Mare, în ele nu s-a adăugat absolut nimic, este un vin sec. (Dora Man, specialist în vinuri)