Femei care ar onora imaginea oricărei bancnote româneşti

Da. De ce nu? Ar trebui să ne facem puţin răgaz şi să ne gândim şi la această posibilitate. Poate că este momentul, acum, în era noilor tehnologii, să ne uităm o clipă, înapoi, şi să ne aducem, cu respect, aminte de oameni care şi-au lăsat, cu siguranţă, amprenta în istoria noastră, a românilor. Poate ar trebui să ne recunoaştem valorile, să ştergem praful timpului  care s-a aşezat în mod neiertător peste acestea şi apoi cu multă grijă şi respect să încercăm să ne mândrim cu ele. Să încercăm mai mult să promovăm imaginea unor femei remarcabile care au ştiut, e drept cu sacrificii mari, să facă cunoscut numele acestei ţări printre românii noştri dar şi în afară.
Poate puţini dintre noi tresar, azi, când aud de numele Smarandei Brăescu. Oare despre cine este vorba?

Articol editat de , 6 noiembrie 2014, 07:30 / actualizat: 7 noiembrie 2014, 9:41

 O personalitate marcantă a societăţii româneşti, care într-adevăr ar onora , prin prezenţa sa, imaginea unei bancnote.
Smaranda Brăescu – prima femeie paraşutist din România, dar şi printre primele femei paraşutist din lume. Prima femeie, care în anul 1931 a efectuat un salt de la 6000 metri cu care a doborât recordul feminin mondial iar în 1932 cu un salt de la 7233 de metri a bătut recordul mondial deţinut de un american.

S-a născut la 21 mai 1897 la Hănţeşti, comuna Buciumeni, judeţul Galaţi şi a murit în data de 2 februarie 1948 la Cluj-Napoca, unde a şi fost înmormântată , sub numele fals de Maria Popescu.

După ce a absolvit cursurile de la Şcoala Normală ,,Principesa Elisabeta” le urmează pe cele de la Academia de Belle Arte din Bucureşti. După absolvirea cursurilor de paraşutism de la Berlin, ,,Naşa paraşutiştilor militari romîni” sau ,,Regina Înălţimilor”, cum era des alintată, a executat primul ei salt, în urma căruia România a devenit cel de-al patrulea stat din Europa , după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutist brevetată.

În anul 1931, primeşte de la Comandamentul Aviaţiei Militare, aprobarea de a încerca doborârea recordurilor feminine stabilite în Europa şi America. Astfel, la 2 octombrie 1931, Smaranda Brăescu, reuşeşte un salt de la 600 de metri , salt ce a fost confirmat de Federaţia Aronautică Internaţională, ( for care i-a acordat Diploma Paul Tissandier, în anul 1993, pentru merite deosebite în dezvoltarea Parașutismului Sportiv din România), salt în urma căruia românca noastră obţine recordul naţional la saltul cu paraşuta (la femei cât şi la bărbaţi) şi mai apoi, recordul feminin, la nivel mondial. Pentru această performanţă a fost decorată cu Crucea de Aur a Ordinului Virtutea Aeronautică.

În următorul an, sare de la 7400 metri după care la Washington, National Aeronautic Asociation, o recunoaşte şi o proclamă ca învingătoare a recordului mondial la coborârea cu paraşuta.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a activat ca pilot în ,,Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe Frontul de Răsărit şi apoi pe Frontul de Vest, în cadrul escadrilei nr. 13 în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia, fiind decorată cu Crucea ,,Regina Maria” clasa III, în anul 1943.

SĂ NU UTĂM oamenii şi faptele lor, oameni de poveste care ar onora cu mândrie imaginea oricărei bancnote româneşti…

Redacţia