Case din baloţi de paie

A trecut vremea când lupul sufla casa de paie a purceluşului într-o clipită. În Franţa s-a construit o clădire de 7 etaje din baloţi de paie care rezistă foarte bine vântului şi intemperiilor de aproape un secol. Şi la Universitatea Tehnică din Cluj există preocupări pentru folosirea paielor altfel neutilizate în agricultură, drept materiale de construcţii.

Articol editat de cristina.rusu, 26 noiembrie 2014, 11:10

Dana Andreş lucrează la un doctorat pe această temă şi e foarte încrezătoare:

O construcţie din baloţi de paie poate fi pe structură portantă, baloţii de paie să preia atât greutatea proprie cât şi greutatea acoperişului, cât şi pe structură de lemn unde baloţii de paie reprezintă doar umplutura.

La noi în ţară toate construcţiile sunt pe structură portantă din lemn, baloţii de paie fiind tencuiţi direct cu tencuială de argilă, amestecată cu paie mărunţite iar stratul de finisaj, doar tencuială de argilă simplă, pe exterior fiind aplicat un strat de var hidraulic, pentru a nu permite apei să ajungă la baloţi. Dacă pe exterior construcţiile au stratul de var hidraulic el lasă peretele să respire să nu permită vaporilor de apă să ajungă la baloţi. (Dana Andreş, doctorand)

Paiele se pot folosi nu numai ca înlocuitor ai cărămizilor sau a altor materiale de construcţii ci şi în tencuiala de faţadă care poate fi înverzită dând clădirii un aspect ultra ecologist.

Profesorul Daniela Manea de la Universitatea tehnică din Cluj, a găsit aplicaţii pentru paie, inclusiv în domeniul termoizolării edificiilor.

De ce să izolăm cu plăci din polistiren, înainte de a încerca să facem nişte plăci din paie, plus ideea ca un astfel de perete să fie tencuit şi ideea de a folosi tot materiale ecologice, argila care să fie ca un material compozit armat, cu fibre din paie, care poate fi şi înverzită ca şi casa din Franţa care de un secol rezistă, a cărei faţadă este verde pentru că pe argilă pot să crească plante. O casă sănătoasă este cea din lemn, radonul care apare din pământ şi din materialele de construcţii e foarte nociv, fiind a doua sursă de cancer după fumat, pentru problemele respiratorii şi atunci o astfel de casă ar rezolva cu totul problemele acestea. ( Daniela Manea, profesor)

Toate aceste probleme tehnice vor fi testate odată cu ridicarea unei şcoli verzi în incinta Facultăţii de Instalaţii din Cluj. Conferenţiarul Dorin Beu va construi acest prototip împreună cu studenţii săi în maxim un an.

Ventilarea va fi chiar redusă fiindcă nu mai asistăm la o clădire care este etanşă cum e cazul clădirilor din polistiren la care trebuie să ai aport de aer proaspăt. Vrem să încercăm diferite soluţii ca şi puţul canadian, adică aer proaspăt care să vină preâncălzit sau prerăcit prin intermediul  unor tuburi care vin în sol, sau în cazul de care chiar mă ocup, vreau să vedem efectul unor tuburi de lumini care vor aduce iluminat natural în interiorul acestei clădiri pe timpul zilei. La fel diverse soluţii cu aparate cu leduri în timpul nopţii. La Facultatea de Instalaţii realizăm această cladire, care să fie o clădire prototip, cu pereţi din paie poate şi cu alte soluţii, avem lână, pământ bătătorit, în care să încercăm diverse soluţii şi să le validăm prin studii. (Dorin Beu, conferenţiar)

Dacă vă imaginaţi că în România ideea caselor de paie e doar pe planşetă vă înşelaţi. La Turda o familie locuieşte deja într-o asemenea casă şi se simte foarte bine.

Până atunci vă asigurăm că baloţii de paie pot rezista şi la asaltul lupului, dar şi la asaltul vremii, fără teamă de dezastru deoarece inginerii s-au ocupat de toate proprietăţile lor.

Ovidiu Moldovan