Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei
Credincioşii îl prăznuiesc duminică, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al României. Această zi este Sărbătoare Bisericească Naţională.
Conform tradiţiei, Sfântul Andrei este singurul apostol care a ajuns pe teritoriul ţării noastre, în Dobrogea, unde a întemeiat primele comunităţi creştine. Sfântul Andrei este supranumit „Cel dintâi chemat”, întrucât a răspuns primul chemării lui Iisus Hristos la apostolat.
Peste 600.000 de români îşi serbează duminică, 30 noiembrie, onomastica.
Articol editat de Camelia Velțan, 30 noiembrie 2014, 07:44
Sf. Apostol Andrei
Sf. Apostol Andrei a fost din Betsaida, orăşel pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona, din Galileea, şi fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă a auzit, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul sau Ioan, arătând cu degetul către Iisus şi zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29), Sfântul Andrei, lăsându-l pe Ioan, l-a urmat pe Hristos, zicând fratelui său Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos” (Ioan, 1, 41). Şi astfel, l-a tras şi pe Petru spre dragostea lui Hristos. De aceea Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului, iar în Scriptură se găsesc şi alte multe învăţături despre el.
Din zilele acelea, ca şi ceilaiti Apostoli, Sfântul Andrei l-a urmat pe Mântuitorul, pe drumurile Ţării Sfinte, adăpându-se din izvorul nesecat al dumnezeieştilor descoperiri pe care Acesta le aducea. A fost martor al faptelor minunate săvârşite de Domnul, s-a împărtăşit din cuvântul dumnezeiesc, dătător de viaţă, al credinţei celei noi întemeiată de Hristos, şi, mai presus de toate, a văzut Patimile Domnului, a plâns moartea Lui pentru noi şi s-a întărit în credinţă, în ziua Învierii.
La rândul ei, tradiţia Bisericii ne spune că, după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, Apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Atunci, acestui întâi chemat, i s-a hotărât să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunare şi Sciţia (adica Dobrogea noastră) şi până în Crimeia. Însă, a umblat în aceste locuri nu în grabă, ci, în fiecare, a zăbovit şi a răbdat multe împotriviri şi nevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Hristos. S-a întors, la urmă din nou în Bizantia, hirotonind acolo episcop pe Stahie si, străbătând celelalte ţări, a ajuns la ţinutul Peloponezului, unde pe mulţi i-a tras de la idoli la Hristos.
Tot din tradiţie, mai ştim că Sfântul Andrei a avut şi un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, careia i s-a spus „Crucea Sfantului Andrei„.
Radio România Actualităţi, sfantulandrei.info