România şi lungul drum al occidentalizării
Ziua internaţională de luptă împotriva corupţiei găseşte România într-o încleştare fără precedent între mentalităţi fanariote şi practici din cele mai oculte, pe de o parte, şi eforturi de occidentalizare şi asanare a vieţii publice, pe de alta. Tocmai într-un asemenea moment de cumpănă, ambasadorii (sau diplomaţi cu rand de ambasador) Statelor Unite, Olandei şi Marii Britanii au găsit cu cale să adreseze ieri românilor un mesaj de încurajare, dând clasei politice bucureştene un mesaj limpede cu privire la aşteptările Occidentului vis-á-vis de România.
Articol editat de , 9 decembrie 2014, 12:29
„Aniversăm, în acest decembrie, 25 de ani de democraţie în România. În această perioadă s-au realizat progrese semnificative, vizibile mai ales în organizarea, în mod repetat, de alegeri libere şi corecte, îmbunătăţirea nivelului de trai, aderarea la UE şi NATO. România are sisteme bine dezvoltate, legislaţie şi instituţii care servesc la sporirea transparenţei, prevenirea şi pedepsirea actelor de corupţie şi promovarea pieţelor bazate pe reguli. Aceste sisteme modelează regulile conform cărora ar trebui să funcţioneze societatea şi generează consecinţe pentru cei care nu le urmează”, se arată în mesajul trimis de către însărcinatul cu afaceri al SUA ad-interim, Dean Thompson, ambasadorul Olandei, Matthijs van Bonzel, şi ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell. Cei trei diplomaţi atrag atenţia că, în pofida progreselor, „sistemul se confruntă în continuare cu provocări considerabile, de la atacuri în presă la adresa judecătorilor şi procurorilor, până la legislaţie netransparentă care se schimbă frecvent fără consultarea părţilor interesate. Românii şi-au demonstrat deja hotărârea de a fi implicaţi în viitorul politic al ţării lor, de exemplu prin rata de participare de 64% la alegerile prezidenţiale de luna trecută. Ei ştiu că drumul înainte necesită implicare pe fiecare front, fie prin intermediul administraţiei publice, al societăţii civile sau al sectorului privat, fie în chestiuni precum buna guvernare, independenţa sistemului judiciar sau responsabilitatea socială corporativă”, mai scriu cei trei, care le transmit românilor că „trebuie să mai facă eforturi pentru a consolida statul de drept la fiecare nivel al societăţii şi pentru a se asigura că nimeni nu este mai presus de lege”.
Fireşte, faptul că mesajul este adresat generic “românilor” nu poate ascunde adevăratul destinatar. Într-o logică a războiului rece ce pare deja reactivat în urmă evenimentelor din Ucraina, lumea liberă pur şi simplu nu-şi poate permite ca România să rămână una din cele mai corupte ţări din Europa, cum este percepută azi. În clasamentul pe anul 2014 al Transparency International privind percepţia corupţiei, România are indici mai negativi decât Bosnia, Tunisia, Liberia, Panama sau Burkina Fasso. Pentru o ţară membră a UE şi NATO, cu o importanţă strategică atât de mare la Marea Neagră şi la limita estică a blocului militar occidental, o atare situaţie este absolut de neacceptat. Destinatarul real al mesajului este clasa politică românească, îndemnată acum, după schimbarea din noiembrie, să pornească lupta deceniului, chiar dacă odată cu marea corupţie ar dispărea şi structuri politice bine etablate în ultimul sfert de secol. Aşa ceva nu ar fi fără precedent. Italia, care, la fel ca România, se plasează anul acesta pe poziţia 69 în clasamentul Transparency International, era considertă în anii 80 un campion absolut al corupţiei politice la nivel înalt. A fost de ajuns ca o acţiune a magistraţilor milanezi (mani pulite, sau mâini curate), condusă legendarul Antonio Di Pietro, să pornească un tăvălug care să trimită la puşcărie exponenţi de frunte ai pliticii din peninsulă şi să pulverizeze practiv întreg eşafodajul politic italian. Din păcate exemplul Italiei demonstrează că o bătălie câştigată, chiar importantă, nu este o garanţie a victoriei definitive, iar în cazul corupţiei politice lupta nu trebuie să înceteze niciodată.
Aliaţii noştri realizează perfect că România este la o răscruce de care depinde în mod esenţial evoluţia ei în următoarele decenii. Corupţia politică este o boală care poate răpune democraţii insuficient consolidate, ca a noastră. Conlucrarea strânsă cu Statele Unite şi partenerii occidentali poate face ca România să intre în sfârşit pe un drum la capătul căruia să devenim o democraţie consolidată, unde cetăţenii să să aibă încredere în structurile statului şi, în conseciţă, să se simtă cu adevărat acasă.
Cristian Ivaneş
