Lumea lui Moş Crăciun pe cutii de chibrituri
Articol editat de , 10 decembrie 2014, 15:58
O istorie a bucuriei prezintă expoziţia de filumenie „Aşteptându-l pe Moş Crăciun”, care poate fi văzută până în 25 decembrie zilnic, între orele 10.00-20.00, la Turnul Croitorilor.
Peste 100 de etichete de cutii de chibrituri care înfăţişează bucuria sărbătorilor de iarnă, cadouri, personaje şi peisaje fantastice, pe cunoscutele cutii care adăpostesc cele 38 de beţe. Câteva dintre austerele etichete de dinainte de 1990 şi apoi multitudinea de surprize colorate de după Revoluţie ne introduc în atmosfera fabuloasă a sărbătorilor.
Iată ce ne propun organizatorii expoziţiei, Asociaţia Clujul de altădată şi Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, care au valorificat o parte a colecţiei doamnei Doroteea Momir din Timişoara, cea mai mare colecţii de chibrituri şi etichete de cutii de chibrituri din România şi una dintre cele mai mari din Europa.
Pe lângă utilitatea ei, mica cutie de chibrituri are funcţii şi o istorie importante, după cum explică Ancuţa-Lăcrămioara Chiş (în fotografie) de la Asociaţia Clujul de altădată. “Cutia de chibrituri e cea mai bună formă de publicitate din câte există, pentru că ne uităm la o cutie de chibrituri de 38 de ori – atâtea beţe sunt într-o cutie, plus sau minus 4 – şi astfel imaginea şi mesajul se întipăresc mult mai bine în subconştientul nostru decât prin orice altă formă de publictate”.
Cutiile de chibrituri, ieftine şi eficiente, au fost folosite pentru a transmite mesaje în toate timpurile, de la mesaje comerciale, mesaje educative, până la mesaje politice – inclusiv în ultima campanie electorală din România. În mod ironic, în România nu mai există la ora actuală nicio fabrică de chibrituri, doar locuri unde se ambalează chibrituri importate.
Revenind la imaginea lui Moş Crăciun de pe cutia de chibrituri, am întrebat-o pe Ancuţa-Lăcrămioara Chiş dacă Moş Crăciun are nevoie de reclamă.
“Sigur, are nevoie, reclama l-a făcut ceea ce este astăzi. O cunoscută firmă de băuturi răcoritoare (Coca-Cola) a schimbat de fapt culorile originare ale Moşului, care erau verde-albastru, în roşu şi alb, culorile firmei respective. Şi din perioada interbelică, noi am asimilat ideea de Moş Crăciun cu acel bătrân cu barba albă, îmbrăcat în roşu.”
Semnficaţia comercială a depăşit întru totul adevărata semnificaţie a Crăciunului, naşterea lui Iisus, mai spune Ancuţa-Lăcrămioara Chiş. Sărbătoarea creştină a fost acoperită de valul consumerist. Ca antidot, de Crăciun, „să încercăm să ne întoarcem şi spre tradiţie, să ne gândim şi la ideea de a oferi, de a fi cu celălalt, nu neapărat de a colecta obiecte.”
Ioana Bindea