Ascultă Radio România Cluj Live

Cozonacii de Crăciun – simbol al bucuriei sărbătorii

În religia ortodoxă, cozonacul este considerat o pâine ritualică, îndulcită, care simbolizează bogăţia, bucuria sărbătorii şi transformarea spirituală.

cozonac

Articol editat de Carmen Sas, 22 decembrie 2014, 12:00

În prezent, cozonacul s-a transformat într-o prăjitură tradițională românească și bulgărească (deși denumirea provine din termenul bulgăresc kozunak, etnologii bulgari consideră că produsul a fost importat din România, la începutul secolului al XX-lea), fiind în mod tradițional preparat cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Aluatul se prepară în mod asemănător în toată România, ingredientele principale fiind făina albă 000, laptele, zahărul, ouăle, untul, drojdia iar pentru un gust mai plăcut, se adaugă coji rase de lămâie sau portocale.

Cozonacii pot avea formă dreaptă sau rotundă, simplă sau împletită și pot fi simpli sau umpluți.

Umplutura poate conține nucă, alune, mac, stafide, rahat turcesc, fructe zaharate, cacao, marmeladă sau combinații ale acestor ingrediente: nuci și mac, nuci și cacao, nuci și rahat, nuci, stafide și rahat etc.

De regulă, cozonacii împletiți nu au o umplutură propriu-zisă, ci doar bucățele de fructe confiate, nuci, rahat, stafide, înglobate în aluat.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Cum se prepară cozonacul?

Ingrediente

Pentru aluat:

  • 1kg făină Gold Maya BL00,
  • 350 gr zahăr,
  • 6 ouă,
  • 60 gr unt,
  • 1 linguriță de sare,
  • 75 gr drojdie,
  • 400 ml. lapte,
  • coajă de lămâie,
  • esențe de vanilie și rom

 

Pentru umplutură:

  • ½ kg miez de nucă,
  • 100 g. zahar,
  • 50 g. cacao,
  • albus de ou,
  • esență de rom.

 

Mod de preparare:

Se pregătește plămădeala astfel: într-un vas, se amestecă drojdia cu 50 g zahăr până când se lichefiază, apoi se adaugă în 150 ml de lapte călduț și se lasă la dospit aproximativ 30 de minute până își dublează volumul.

După ce a dospit, se adaugă restul de lapte, ouăle, esența de rom și vanilie, sarea, coaja de la o lămâie și 300 g de zahăr. Aluatul se amestecă la început cu lingura, apoi se frământă cu mâna, 15 minute, treptat se pune și untul topit, se frământă până când se desprinde de vas și se lasă la loc cald să crească.

Între timp, nuca măcinată se va amesteca cu 50g de cacao, două linguri de lapte și 100 g zahăr, căpătând consistența unei creme de ciocolată.

După ce aluatul a crescut suficient,se împarte în două părți egale. Se întinde aluatul cu un sucitor și se adăugă umplutura pe fiecare dintre cele două părți. Se va rula aluatul cu umplutura spre interior, se va împleti în două, se va așeza în tava de copt unsă în prealabil cu unt și se lasă la crescut.

După ce au crescut cozonacii, se ung cu albuș de ou și se presară zahăr tos. Se încinge cuptorul la temperatura medie și se lasă aproximativ 45 de minute.

 

Dacă nu ştiaţi, există câteva „secrete” ale cozonacilor. Iată care sunt acestea:

  • Pentru a crește mai bine cozonacii, se face cald în bucătărie și se frământă cât mai mult aluatul de cozonac.
  • Cozonacii se coc în cuptorul bine încălzit la început la temperatura de cca. 180° C; după ce au crescut și încep să se rumenească, se dă focul mai încet (nu se deschide cuptorul!).
  • După ce s-au scos din cuptor, cozonacii se lasă la răcit în tavă, la caldură, feriți de curent.
  • Nuca opărită se umflă și își pierde gustul amărui.
  • Drojdia folosită la prepararea cozonacului trebuie să fie proaspătă iar făina de foarte bună calitate.
  • Nu se pune sare în maiaua de cozonaci.
  • Laptele care se folosește la aluatul de cozonac trebuie să fie la temperatura camerei.
  • Cozonacul se va coace foarte frumos dacă sub tăvile de cozonac se pune un vas cu apă.

 

Să aveţi spor la gătit!

 

Carmen Sas

 

party
Special RCJ joi, 12 octombrie 2017, 15:53

A face de petrecanie

Expresia „a face de petrecanie” înseamnă a omorî pe cineva, cu varianta „a-şi face de petrecanie”, a-şi stopa singur...

A face de petrecanie
om bogat om sarac
Special RCJ luni, 28 august 2017, 15:41

Omul simplu, dar cinstit și cu bun simț

Da, omul acela cântat, lăudat şi compătimit, dat mereu exemplu de păstrător al tradiţiilor şi al sevei neamului. Omul nostru simplu nu are...

Omul simplu, dar cinstit și cu bun simț
limba_romana_apsa
Special RCJ miercuri, 16 august 2017, 19:12

Limba noastră-i o comoară?

„Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată.” Sunt primele versuri dintr-o...

Limba noastră-i o comoară?
gladiator roman
Special RCJ vineri, 28 iulie 2017, 15:15

Circul, mai presus de pâine

În Roma antică, un gladiator a murit la 22 de ani, celebru si adulat. Când i s-a facut inventarul, stupoare: în 3 ani, junele adunase, ca...

Circul, mai presus de pâine
Special RCJ vineri, 14 iulie 2017, 08:33

„Dacă ai fi în locul lor, şi tu ai face la fel”!

Este fraza care conţine esenţa răului ce ne macină societatea şi economia. Parveniţii nu pot concepe că succesul nemeritat poate provoca şi...

„Dacă ai fi în locul lor, şi tu ai face la fel”!
Special RCJ duminică, 2 iulie 2017, 10:24

Fiecare pasăre pre limba ei piere

Scandalul de sâmbătă de la Cluj, cu juna actriţă luată pe sus de jandarmi (pe motiv că a refuzat să plece de la un miting pe care-l sabota)...

Fiecare pasăre pre limba ei piere
Special RCJ marți, 20 iunie 2017, 14:39

Dor de Domnul Trandafir

1. Într-o şcoală clujeană cu pretenţii (deşi posesoare a unui număr remarcabil de derbedei), o dirigintă îşi “sacrifică” unul dintre...

Dor de Domnul Trandafir
Special RCJ vineri, 16 iunie 2017, 11:32

Fost-ai lele cât ai fost

Fost-ai lele cât ai fost, expresie care se pliază minunat pe realităţile noastre. O teorie des vehiculată afirmă că vremea politicii a trecut,...

Fost-ai lele cât ai fost