Ascultă oameni de poveste: Sebastian Paic, colecţionarul de costume populare
Articol editat de , 24 decembrie 2014, 07:00
Sebastian Paic a strâns, umblând prin ţară, o colecţie de circa 1000 de piese, părţi ale costumului popular românesc autentic.
În prezent doctorand la chimie, Sebastian Paic a început să fi interesat de costumul popular în liceu, datorită fostului său profesor Ioan Sorin Apan, de la Liceul “Andrei Şaguna” din Braşov. Profesorul de fizică şi religie şi-a învăţat elevii să încondeieze ouă, să picteze icoane pe sticlă sau să facă crestături în lemn. S-a îmbrăcat în costum popular şi a mers la colindat alături de ei, dezvăluindu-le înţelesurile cele mai adânci ale folclorului românesc. De la el, Sebastian a învăţat să facă deosebirea între autentic şi kitsch, între muzica populară şi muzica ţărănească.
“Perioada Crăciunului e perioada în care s-au păstrat cele mai multe obiceiuri, de multe ori în forme apropiate de cele ţărăneşti”, explică Sebastian. “Dar trebuie să înţelegem şi să cunoaştem ce însemna arta pentru ţărani şi faptul că este diferită de ceea ce au început să facă interpreţi de muzică populară şi ansambluri folcorice. Ei au schimbat forma, în mod inevitabil. Nu este neapărat un lucru bun, sau rău, dar trebuie făcută distincţia.”
Colecţia lui Sebastian Paic a început să ia naştere în anul 2004, cu primele piese de la bunica lui. Astăzi, ele provin din aproape 30 de zone etnografice, cele mai vechi având între 120 şi 130 de ani. Sebastian le achiziţionează de la ţărani pe banii lui, câteodată salvându-le de la distrugere.
“Am sentimentul că salvez costumele de la dispariţie sigură, pentru că foarte mulţi oameni de la ţară le aruncau. De exemplu, am găsit piese de costum extraordinar de frumoase, pieptare, cămăşi, puse în coteţul câinelui, sau o cămaşă extraordinar de frumoasă cu care spălau pe jos… Am găsit piese într-un sac, în pod, în şură … până ajungeau la un moment dat să le arunce, sau să le mănânce şoarecii, moliile.”
Între timp, lucrurile s-au mai schimbat şi oamenii sunt mai conştienţi de valoarea costumului autentic.
În urmă cu trei ani, pe vremea colindelor, în Căminul 14 din campusul clujean Haşdeu a luat naştere Asociaţia studenţească “Zestrea”, o formă nouă pentru susţinerea unor obiceiuri străvechi, pe care o conduce Sebastian Paic.
“Hainele, mai ales hainele de sărbătoare erau scrise. Aşa ziceau, aşa ziceau şi despre oul încondeiat , la fel, că-i scris. Ei, dacă-i scris, înseamnă că trebuie citit. Şi lectura asta este o lectură simbolică. Înseamnă că erau scrise cu semne, care aveau o funcţie, un sens, şi, la fel ca şi cuvintele într-o propoziţie, ele se legau şi spuneau o poveste, o naraţiune cosmologică. Asta trebuie căutat şi ăsta este criteriul de autenticitate, în primul rând.”
Sebastian Paic duce mai departe dragostea pentru costumul şi obiceiurile populare autentice insuflată de mentorul său. Comori care ar trebui nu reînviate, ci salvate. Pentru că, aşa cum spunea şi profesorul Ioan Sorin Apan, „dacă nu ai identitate, nu ai poveste despre lume şi despre tine, nu ai ce negocia. Ieşi de la masa tratativelor, eşti în lada de kitsch-uri şi de gunoaie ale istoriei, devii un marginal. Or, aşa, prin valorile astea, ne situăm în centrul lumii”.
Ioana Bindea
În fotografii: Sebastian Paic şi mentorul său, profesorul Ioan Sorin Apan.
