Ascultă oameni de poveste: Mircea Groza (Reluare)
Este un om simplu care a ajuns să promoveze bucătăria ardelenească și la Curtea Regală a Marii Britanii sau în fața celebrului bucătar Jamie Oliver.
Articol editat de cristina.rusu, 3 ianuarie 2015, 06:00
Mircea Groza sau bucătarul român cum mai este cunoscut în Sălaj, este un om simplu, pasionat de tot ce înseamnă tradiție, care a reușit să promoveze Sălajul în mai multe colțuri ale lumii fără ca cineva să îi ceară acest lucru. Este pur si simplu pasionat de tot ce înseamnă frumos în Sălaj, iar mâncărurile sălăjene sunt, în opinia sa, ceva ce nu poate fi discutat, ci numai gustat.
Mircea Groza a ajuns să participe la realizarea unei cărți cu rețete de flori, să promoveze România la Festivalul Internațional de Slow Food din Italia, dar și în alte colțuri ale lumii. Totul a început în viața sa cu o ratută, cu o omletă pe înțelesul tuturor. De aici și până la a prepara mâncăruri romane cu plante aromatice la Castrul Roman Porolissum nu a fost cale foarte lungă.
Acum muncește la Consiliul Județean Sălaj, iar datoria sa este de a strânge și promova tot ce înseamnă valori ardelenești. Se duce prin sate uitate de lume, stă de vorbă cu leliuci pe care le întreabă despre mâncare, despre tradiții, despre tot ce este mai frumos.
Așa a ajuns Mircea Groza un simbol al Sălajului, omul pentru care Hida, Sălaj și Zalău înseamnă poate totul.
Adrian Lungu: Ce e cu cartea asta, domnule Groza? Cum adică flori, mâncăm flori, preparăm flori?
Mircea Groza: Vă referiți la cartea care va apărea la Saschiz cu sprijinul Asociației Flori Europene, care este coordonată de botanistul Curții Regale a Marii Britanii? E o carte care a apărut din ideea unei zălăuance care lucrează acolo, Laura Chirilă, care m-a provocat la o carte sau să nu-i spunem chiar carte, la o broșură care să cuprindă 2o-25 de rețete vechi din bucătăria ardelenească în special, dar care să aibă ca și ingrediente și florile. Mie imediat mi-au venit idei, am comunicat cu Laura Chirilă de câteva ori, i-am trimis vreo 20 de rețete și o să apară vreo 14 din câte i-am trimis eu, dar și alte rețete care conțin fructe de pădure sau ciuperci, pentru că într-un fel și acestea sunt produse naturale și de multe ori nu le știm folosi la adevărata lor valoare.
A L: Ce fel de flori folosiți dumneavoastră în aceste rețete?
M G: Cele mai cunoscute care le-am dat în rețetele respective, sunt florile de salcâm, de soc, flori de dovleac sau dublete cum i se mai spune la noi sau de hârban, că astea sunt denumirile la țară și care se folosesc în foarte multe moduri, flori de ceapă…Din păcate a trecut sezonul și nu am apucat să fac special pentru cartea asta, toporași, eu am gătit și chiar în sosuri am folosit toporași, e o dulceață excepțională din toporași, nu prea știe lumea.
Am dat și o rețetă care nu apare în această broșură, dar va apărea în cartea care urmează și care v-a cuprinde și mai multe rețete, am făcut dulceață de ardei iuți, de ceapă de Pericei, cu flori de ceapă, am făcut dulceață de ceapă albă cu stafide, dulceață de hribi, care este deosebită.
Sigur că flori folosesc foarte mult în luna iunie, florile sunt trecătoare nu le poți conserva și le voi folosi pe sezoane, am gătit cu flori de salvie care la fripturi sunt excepționale, am folosit cimbrișorul înflorit de la Moigrad, am folosit cimbru înflorit, are o aromă mult superioară cimbrului uscat sau celui fărâmițat din pliculețe.
Adrian Lungu
