50 % dintre români cred că ţara merge în direcţia bună

50 % dintre români cred că ţara noastră merge în direcţia bună, dar sunt rezervaţi în ceea ce priveşte evoluţia economică şi nivelul lor de trai în 2015.

Articol editat de Camelia Velțan, 3 ianuarie 2015, 18:42 / actualizat: 4 ianuarie 2015, 10:52

Pe fondul unui nivel de încredere ridicat cu privire la direcția în care merge țara și în contextul unui optimism crescut cu privire la evoluția economiei românești în 2015, românii rămân totuși rezervați în privința nivelului lor de trai în 2015. Sunt date furnizate de un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, la finele anului 2014, cu privire la climatul economic și nivelul de trai al românilor în 2014 și așteptările lor pentru anul 2015.

Potrivit studiului, 61% dintre cei întrebaţi au spus că, în opinia lor, între preşedinte şi premier va exista o colaborare bună anul acesta. De asemenea, 68% dintre respondenţi cred că, în 2015, în România, va avea loc o creştere economică, şi alţi 67% anticipează creşterea investiţiilor străine.

Cei mai mulți dintre români consideră că lucrurile în România merg în direcția bună. 50% dintre participanți consideră că direcția este bună, 36% că este greșită, iar 14% nu pot aprecia care este direcția în care se îndreaptă lucrurile din această țară.

Românii sunt mai rezervaţi, atunci când anticipează viitorul lor în 2015 – 43% consideră că veniturile lor vor creşte în noul an, în timp ce 39% cred că vor rămâne la fel ca şi în 2014.

Sondajul a fost realizat în perioada 19-20 decembrie 2014, pe un eşantion de 1.131 de persoane, iar eroarea maximă admisă este de plus/minus 2,9%.

Satisfacţia privind activitatea principalelor instituţii şi servicii publice.

Mai bine de opt din zece participanți la anchetă declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de activitatea pompierilor din anul 2014. În același timp, doar 7% dintre aceștia declară că ar fi nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de activitatea acestora, iar 10% nu răspund sau nu știu să răspundă la această întrebare.

De activitatea din ultimul an a medicilor din cadrul sistemului sanitar de stat se declară mulțumite sau foarte mulțumite două treimi dintre persoanele intervievate, în timp ce o treime tind să fie mai degrabă nemulțumite.

Activitatea polițiștilor români din 2014 este considerată mulțumitoare de către 59% dintre participanții la studiu, în timp ce 36% dintre aceștia tind să fie mai degrabă nemulțumitoare.

Activitatea jandarmilor este evaluată în termeni pozitivi de o proporție mai ridicată a respondenților, 70% declarându-se mulțumiți sau foarte mulțumiți de aceasta, iar 16% declarându-se mai degrabă nemulțumiți. Restul persoanelor intervievate nu pot aprecia acest aspect.

De activitatea din anul 2014 a profesorilor și a altor profesii didactice din sistemul educațional public sunt mai degrabă mulțumiți 71% dintre intervievați, nemulțumiți fiind 19% dintre aceștia. 10% dintre aceștia nu pot aprecia în ce măsură ar trebui să îi mulțumească sau nemulțumească activitatea persoanelor care au aceste profesii.

Activitatea funcționarilor publici suscită un nivel mai scăzut de satisfacție în rândul populației; astfel, 53% dintre participanții la această anchetă se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de activitatea acestora din 2014, în timp ce 40% sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți, iar 7% nudau un răspuns la această întrebare.

Activitatea militarilor de bucură de un nivel foarte ridicat de satisfacție din partea persoanelor intervievate, întrucât 81% dintre acestea se declară foarte mulțumite sau mulțumite, iar doar 3% nemulțumite sau foarte nemulțumite. 16% nu dau un răspuns la această întrebare.

Activitatea preoților este evaluată drept mulțumitoare de către 63% dintre respondenți, în timp ce pentru 30% dintre aceștia a fost mai degrabă nemulțumitoare. 7% dintre aceștia nu dau un răspuns la această întrebare.

Activitatea procurorilor este cunoscută în măsură mai redusă de către persoanele intervievate, un sfert dintre acestea neputând evalua în ce măsură sunt mulțumite sau nu de aceasta. Cu toate acestea, 49% dintre ele se declară mai degrabă mulțumite cu privire la acest lucru, iar 26% mai degrabă nemulțumite.

De activitatea judecătorilor din anul 2014 se declară mulțumiți 51% dintre participanții la studiu, în timp ce 26% sunt mai degrabă nemulțumiți, iar 23% dintre aceștia nu dau un răspuns la această întrebare, fie pentru că nu știu, fie pentru că nu doresc.

Activitatea avocaților suscită un nivel de satisfacție ușor mai ridicat: 56% sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de aceasta, în timp ce 22% sunt mai degrabă nemulțumiți, iar 22% nu dau un răspuns.

1 român din 100 declară că banii pe care îi are îi permit să aibă tot ce îşi doreşte. 2.000 de lei este suma pe care jumătate dintre români o consideră necesară ca venit minim lunar pentru o viaţă decentă.

Cei mai mulți dintre participanții la studiu spun că banii pe care îi au abia le ajung de la o lună la alta, răspuns dat de 39% dintre aceștia. 29% spun că reușesc să se descurce cu banii pe care îi au, 14% că banii pe care îi au le permite să trăiască bine, iar doar 1% spun că banii câștigați le permit să aibă tot ce își doresc. O proporție de 16% a persoanelor intervievate, însă, consideră că banii pe care îi au nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Cei mai mulți dintre respondenți sunt de părere că unei persoane care locuiește în România i-ar fi suficient pentru un trai decent un venit lunar de minim 2000 RON – 52%.

În același timp, aproximativ un sfert dintre aceștia (26%) sunt de părere că un venit de 1000 este suficient pentru ca o persoană să aibă o viață decentă. Din totalul persoanelor intervievate, 10% sunt de părere că pentru un trai decent este necesar un venit lunar de minim 3000 RON, 5% de minim 4000 RON, în timp ce aproximativ 2% dintre aceștia consideră că ar fi nevoie de un venit peste suma de 4000 de RON pentru a avea un trai decent, aceeași proporție care consideră că un venit minim de 500 de RON ar fi suficient în acest scop.

Atunci când li se cere să se poziționeze pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sărac”, iar 10 înseamnă „bogat”, majoritatea respondenților au tendința să se plaseze la mijlocul scalei, media răspunsurilor tuturor persoanele intervievate fiind 4,83. Cu toate că spre extremele scalei se poziționează mai puțin respondenți, proporția celor care se poziționează la extrema negativă (1 – sărac – 9%) este semnificativ mai ridicată decât cea a celor care se poziționează la extrema pozitivă (10 – bogat – 1%).
Doar 29% dintre persoanele cuprinse în cadrul eșantionului spun că au făcut o achiziție importantă pentru familie sau pentru gospodărie în anul 2014.

În rândul acestora, cele mai frecvent menționate investiții de către acestea sunt achiziționarea unui autoturism – 19%, renovarea sau reamenajarea locuinței – 16%, achiziționarea de aparate electrocasnice – 15% sau achiziționarea unei locuințe – 14%. Alți respondenți și-au instalat o centrală termică – 6%, au cumpărat mobilă – 6%, un televizor – 6%, un computer – 5% sau un teren – 3%.

Precizăm că procentele privind achizițiile se raportează nu la întreaga populație, ci la cei 29% care declară că au făcut o achiziție importantă. Astfel, cei 19% care declară că au cumpărat un autoturism reprezintă, prin raportare la întreaga populație, aproximativ 6% din eșantion.
7% dintre intervievați declară că au tranzacționat bunuri imobiliare în 2014: 4% spun că au cumpărat astfel de bunuri, 2% că le-au vândut, iar 1% au făcut atât vânzare, cât și cumpărare de bunuri imobiliare.

Dintre aceștia, cei mai mulți au vândut sau cumpărat apartamente sau garsoniere – 43%, acestea fiind urmate de terenuri – 34% și case sau vile – 19%.
Doar 23% dintre persoanele intervievate declară că au reușit să economisească o sumă de bani în anul 2014. Cu toate acestea, 38% dintre acestea sunt optimiste, considerând că, în 2015, vor reuși să facă acest lucru.

Întrebați care au fost categoriile de cheltuieli la care au făcut economii în 2014, o proporție foarte ridicată a respondenților – 39% – declară că au fost nevoiți să economisească în cazul cheltuielilor pentru mâncare, iar 37% consideră că vor fi nevoiți să facă acest lucru și în 2015.

64% dintre intervievați au făcut economii la îmbrăcăminte în anul 2014, iar 60% se așteaptă să fie nevoiți să facă acest lucru și în 2015.
35% dintre persoanele intervievate spun că au făcut economii la combustibilul pentru autoturism în 2014, 29% că nu au făcut acest lucru, în timp ce 33% spun că nu este cazul (deoarece nu dețin un autoturism). Aceeași proporție a respondenților se așteaptă să facă acest lucru și în 2015.

Participanții la studiu au făcut economii la încălzire în proporție de 45% în 2014, iar o proporție similară – 44%, consideră că vor face acest lucru în 2015.
Aproximativ un sfert dintre persoanele intervievate s-a găsit în situația de a fi nevoite să facă economii la medicamente în 2014 – 26%, iar 27% cred că va trebui să facă acest lucru în 2015.

Când vine vorba despre cheltuieli pentru vacanțe, patru din zece participanți la studiu spun că nu au cheltuit cât ar fi vrut în 2014 pentru acest lucru, iar o proporție similară consideră că acest lucru se va întâmpla și în anul ce a început.

Per total, 54% dintre respondenți cred că vor fi nevoiți să facă sacrificii financiare în 2015. Peste 80% dintre respondenții care anticipează astfel de sacrificii financiare (54% din eșantion) consideră că vor renunța la a mai cumpăra anumite bunuri, 36% cred că vor renunța la deplasarea cu autoturismul propriu, 32% că vor împrumuta bani, 24% că vor fi puși în situația de a vinde anumite bunuri, iar 21% că vor lua un credit. 4% dintre aceștia, de asemenea, cred că va fi nevoie să își vândă locuința în 2015.

37% dintre respondenți spun că au împrumutat bani în 2014. Cei mai mulți dintre aceștia au luat un împrumut de la bancă – 43%, iar 41% au apelat la prieteni, 34% la alți membri ai familiei, iar 6% la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.

În momentul de față, 41% dintre participanții la studiu declară că au cel puțin o datorie neplătită. În același timp, 24% dintre aceștia spun că există persoane care le datorează bani.

Aproximativ trei din zece români au fost în vacanță în 2014. Dintre acești 31% care spun că au fost în vacanță, majoritatea au fost plecați în vacanță o singură dată – 56%, în timp ce 23% au fost în două vacanțe, iar 19% spun că au avut mai mult de două vacanțe în acest an. Cei mai mulți dintre respondenți, însă, spun că au cheltuit sub 1000 RON pentru o vacanță din 2014, în timp ce 28% au alocat între 1001 și 2000 RON, 20% între 2001 și 3000 RON, iar 15% peste 3000 RON.

61% anticipează că între Preşedinte şi Premier va exista o colaborare bună în 2015, iar 68% dintre respondenți anticipează că, în acest an, în România va avea loc o creștere economică și alți 67% anticipează creşterea investiţiilor străine în ţara noastră.

Totuși, doar 49% cred însă că nivelul de trai din țara noastră va crește și o treime dintre intervievați sunt de părere că va rămâne la fel, iar 17% consideră chiar că va scădea.

Peste jumătate dintre cei intervievați – 54% – sunt pesimiști în ceea ce privește posibilitatea ridicării vizelor pentru cetățenii români de către SUA.
46% cred că, în 2015, se va reuşi realizarea unei reforme în PSD, în timp ce 33% cred contrariul.

Românii sunt totuşi mai rezervaţi atunci când anticipează viitorul lor în 2015: doar 43% consideră că veniturile lor vor creşte în noul an, în timp ce 39% cred că vor rămâne la fel ca şi în 2014.

Alina Nechita