Păsările cântă şi la beţie
Într-un studiu publicat în revista PLOS ONE, cercetătorii de la Universitatea Oregon au tratat nişte păsări cu suc în care au turnat un pic de alcool. Încercarea lor nu a fost determinată de dorinţa de a ajuta păsările să întâmpine cu stil Noul an.
Articol editat de DSRNetworkAdmin, 5 ianuarie 2015, 06:41 / actualizat: 5 ianuarie 2015, 9:10
Cercetătorii studiază cântecul păsărilor pentru a învăţa mai multe despre vorbirea umană. Păsările învaţă să cânte cam la fel cum învaţă oamenii să vorbească (de fapt, un studiu recent constata că trilurile păsărilor şi vorbirea se bazează chiar pe aceleaşi gene). Şi de altfel, este mult mai uşor să ţii o pasăre într-o cuşcă şi să-i studiezi creierul, decât să faci acelaşi lucru cu un copil, aşa că păsările sunt pentru oamenii de ştiinţă un bun indiciu asupra funcţionării mecanismelor cerebrale care fac posibilă vorbirea.
Dacă aţi discutat vreodată cu un om aflat sub influenţa alcoolului, ştiţi că vorbirea lui devine mai greoaie. Dar efectul băuturilor spirtoase asupra vorbirii nu a fost studiat prea mult – mai ales din cauză că cercetătorii au la dispoziţie atât de puţine animale de laborator non-umane capabile să „vorbească”.
Când s-au ameţit, păsările supuse experimentului cu alcool au început să-şi gângăvească trilurile. „Efectele cele mai pronunţate au fost scăderea amplitudinii sunetului şi o entropie sporită”, scriu cercetătorii în studiul lor. Cu alte cuvinte, cântecele deveneau mai molcome şi mai dezorganizate. Însă nu întregul cântec era denaturat, unele părţi rămânând neafectate, în timp ce altele păreau o mormăială.
Ca urmare, specialiştii au ajuns la concluzia că alcoolul afectează anumite zone ale circuitului cerebral al necuvântătoarelor mai profund decât altele. Studiile viitoare se vor concentra asupra acestei posibilităţi şi totodată vor încerca să stabilească dacă alcoolul împiedică păsările să înveţe noi triluri. Pentru că mai sunt multe de învăţat de la păsările cântătoare ameţite de alcool.
RADOR