Cum au luat naştere basmele?
În anii 1800 Jacob și Wilhelm Grimm au început să adune poveşti care înfăţişau experienţele de viaţă neobişnuite şi uneori de neiertat de către europenii din centrul continentului. Prima colecție de istorisiri se baza pe întâmplări reale, însă autorii au fost nevoiţi să găsească o variantă mai simplă de a povesti evenimentele, pentru a vinde cărţi.
Articol editat de cristina.rusu, 6 ianuarie 2015, 10:00
Astfel au luat naştere basmele copilăriei noastre, a căror poveste reală este impresionantă.
Albă ca Zăpada şi cei Șapte Pitici – aceasta se bazează pe tragedia lui Margarete von Waldeck, o femeie nobil din secolul 16 din Bavaria. Margarete a crescut în Bad Wildungen, unde fratele său folosea copilaşi pentru a-i lucra mina de cupru. Deformaţi din pricina muncii lor, aceştia erau numiţi pitici. Mărul otrăvit este şi el prezent, un bătrân oferea fructe otrăvite lucrătorilor şi altor copii pe care îi considera hoți.
Cenuşăreasa – spune de fapt povestea unei grecoaice, Rhodopis, al cărei nume înseamnă „îmbujorată”. Atunci când era mică, aceasta a fost capturată în Tracia, vândută ca sclavă în jurul anului 500 î. Hr. şi dusă în Egipt.
Înfăţişarea sa neobişnuită a transformat-o într-o atracţie iar stăpânul său nu mai contenea cu darurile scumpe, inclusiv o pereche de pantofi de aur. Aceşti pantofi ai lui Rhodopis au fost observaţi de faraonul Ahmose al II-lea. El a insistat să o facă una dintre soţiile sale. Deşi nu era partenera sa din sânge regal, aceasta îndeplinea funcţiile obişnuite pentru nevestele faraonului şi îi satisfăcea plăcerile sexuale.
Rapunzel – are la bază o poveste creştină. În secolul trei î.Hr., un negustor păgân, care trăia în Asia, îşi iubea atât de mult fiica, încât i-a interzis să aibă peţitori. Acesta o închidea într-un turn atunci când el era plecat. Nu se spune cum a devenit părul atât de important, dar fata s-a convertit la creştinism, rugându-se intens cât tatăl său era plecat, încât rugile sale au ajuns până în centrul oraşului. Negustorul, care a aflat de comportamentul fiicei sale, a dus-o în faţa pro-consulului roman, care a insistat ca tatăl să o decapiteze dacă nu renunţă la noua ei religie. Tatăl ei a făcut voia pro-consulului şi a fost apoi ucis de un fulger. Tânăra a devenit martira Sfânta Barbara în Biserica Ortodoxă din Est.
Euforia