Ziua lui Mihai Eminescu şi Ziua Culturii, marcate în Transilvania

Joi, 15 ianuarie, se împlinesc 165 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Din 2011, data de 15 ianuarie a căpătat o dublă semnificaţie pentru români, aceasta fiind declarată Ziua Culturii Naţionale, la iniţiativa Academiei Române.
La Cluj, poetul nepereche va fi omagiat joi prin lansarea unei noi ediţii a poeziilor lui Mihai Eminescu. Evenimentul va începe la ora 17, la Librăria Humanitas. Volumul, alcătuit de Cătălin Ciobă, restituie o parte importantă a operei eminesciene.

Articol editat de , 15 ianuarie 2015, 07:00 / actualizat: 15 ianuarie 2015, 15:06

Ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale vor fi marcate joi şi în alte oraşe din Transilvania. În municipiul Carei se va desfăşura o nouă ediţie a Maratonului Poeziei Româneşti. Timp de 4 ore, de la 10.00 la 14.00, în sala de simpozioane a Castelului Károlyi, elevii de la şcolile din municipiu vor recita poezii scrise de autori români, indiferent de curentul literar sau de genul abordat.

Teatrul şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Oradea au alcătuit împreună un program. Invitat este actorul George Custura, de la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov, care va susţine un recital de poezie în sala Arcadia.
Tot joi, în sala festivă a Colegiului Naţional „Silvania“ din Zalău va avea loc o conferinţă cu tema „Viaţa şi opera eminesciană“. La Centrul cultural din Sighetu Marmaţiei se va desfăşura, de la ora 13, spectacolul de muzică și poezie „Dor de Eminescu”. Totdodată se va deschide expoziția Cenaclului de pictură.

Ce manifestări mai sunt organizate joi în Transilvania şi cât cheltuiesc românii pentru cultură, aflăm la Subiectul Zilei.

Redacţia

––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Satu Mare

În Satu Mare, Carei şi Negreşti Oaş au loc astăzi numeroase manifestări dedicate Zilei Culturii Naţionale şi împlinirii a 165 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu. În Satu Mare, manifestările sunt găzduite de Biblioteca Judeţeană, sunt organizate în colaborare cu mai multe unităţi de învăţământ şi sunt reunite sub genericul Omagiu lui Mihai Eminescu, poetul nepereche, la împlinirea a 165 de ani de la naștere. În municipiul Carei, manifestările sunt organizate de Direcţia de Cultură, debutează cu Maratonul poeziei româneşti şi se încheie cu acţiunea „Eminescu- aşa cum a fost…” organizată de Despărţământul ASTRA. Ziua Culturii Naționale va fi sărbătorită şi în Negrești-Oaș, unde vor fi organizate manifestări în cadrul instituțiilor de învățământ, o expoziția de carte „Mihai Eminescu – poetul nepereche” şi un atelier de creație artistică.

Stela Tudor

–––––––––––––––––––––––––––––––––––

Bistrița Năsăud

Cele mai multe dintre spectacolele oferite publicului de Centrul Municipal Bistriţa sunt cu intrare liberă. În aceste cazuri, costurile de organizare sunt acoperite din bugetul propriu al instituţiei, care este finanţată de Primăria Bistriţa.

Directorul Centrului Cultural Municipal Bistriţa, prof. Dr. Dorel Cosma spune că situaţia economică din România nu permite susţinerea actului cultural doar din vânzarea de bilete şi că, dacă finanţarea acestui domeniu ar fi diminuată sau sistată, cultura ar avea de suferit:

Încă este greu pentru spectatorul român ca din puţinul alocat existenţei să-şi mai rupă câte ceva şi pentru ceea ce înseamnă actul artistic. Or, a îngropa actul artistic, a-l întrerupe, ar însemna o rupere de viaţa normală, de ceea ce înseamnă istoria şi realitatea noastră (Dorel Cosma).

După ani de zile în care spectacolele oferite de instituţiile de cultură au fost gratuite, publicul este reticent atunci când îi sunt propuse spectacole la care trebuie să plătească intrarea.

Mergem şi la spectacolele la care plătim bilet de intrare, în condiţiile în care nu se depăşeşte, să zicem aşa, limita bunului simţ. Un tarif acceptabil se limitează la 20 – 30 de lei, dar sunt şi spectacole unde biletul de intrare costa şi 50 de lei şi mi se pare mult! (un bistriţean).

Şi totusi, Centrul Cultural Municipal Bistriţa are câteva evenimente culturale de peste an la care intrarea se face pe bază de bilet şi amintim aici Festivalul Bistrita folk şi Festivalul de teatru Liviu Rebreanu, de la care spectatorii nu lipsesc. Dorel Cosma spune că, încet, încet, va trebui introdus biletul de intrare la cât mai multe evenimente culturale.

Vrând, nevrând va trebui să ajungem la acest lucru, ca tot actul cultural să fie plătit de către spectatori. Dar, nu se poate ajunge la aceasta dintr-odată (Dorel Cosma).

În ultimele decenii, marile turnee naţionale ale trupelor de muzică sau de teatru din România se limiteaza la oraşele mari, unde sunt condiţii să vină la spectacole un public numeros. Dar, orice spectacol cu bilete de intrare trebuie susţinut şi cu sponsori. Muzica folk, de exemplu, care s-a hrănit în anii 70 – 80 din fervoarea polivalentelor şi a stadioanelor pline la spectacolele Cenaclului Flacăra este prezentă acum în cele 10 – 20 de festivaluri de profil organizate în ţară şi, mai ales, in serile organizate în cafe-folk-uri. Dacă publicul este greu de adus în spaţiile mari, artiştii îl găsesc mai uşor în cele mici.

Florin Săsărman

––––––––––––––––––––––-

În prezent, avem diferite variante de a ne bucura de plăcerea lecturii… cărţi tipărite, cărţi în format electronic, cărţi audio. În anumite contexte, un audio-book spre exemplu poate fi o experienţă utilă şi practică.

Cererea pentru audio-book-uri destinate copiilor a crescut puţin în ultimul timp ele fiind mai accesibile. Preţurile acestora pornesc de la 20 lei. Cele mai căutate cărţi audio pentru copii sunt poveştile româneşti precum Cărţile lui Apolodor sau Harap-Alb.Gama de audio-book-uri sau de cărţi cu Cd-uri pentru cei mici este mult mai variată, atât în limba română, cât şi în germană şi engleză (Adina Poenaru, coordonatoarea unei librării clujene).

Casandra Maxim