Cât plătim pentru căldură în sezonul rece?

În ciuda faptului că nu am avut parte de o iarnă foarte grea cei racordaţi la sistemul termic de încălzire vor avea facturi mai mari cu o treime, faţă de iarna trecuta , avertizează specialiştii.
Pentru o garsonieră racordată la agentul termic, vom scoate din buzunar cu 50 de lei mai mult. Pentru un apartament cu două camere, facturile vor ajunge la peste 450 de lei, iar pentru un apartament cu trei camere, la peste 550 de lei.
Nici românii care au centrală proprie nu scapă de facturile umflate. În cazul lor, specialiştii avertizează că acestea se vor dubla.
Cei mai mulţi sălăjeni de la sat se opun racordării locuinţelor personale la reţeaua de gaz din considerente financiare. Ei preferă să îşi încălzească imobilele cu lemne sau cărbuni.
Cât plătim pentru căldură în sezonul rece vă spunem marţi, 3 februarie, la Subiectului Zilei.

Articol editat de Camelia Velțan, 3 februarie 2015, 07:00 / actualizat: 3 februarie 2015, 16:33

Redacţia

Bistrița-Năsăud

Cele mai multe locuinţe din Bistriţa sunt încălzite cu gaz metan, după ce în anul 2007 s-a renunţat la sistemul de încălzire centralizată, iar societatea de termoficare Proditerm a fost închisă. Populaţia a optat atunci pentru centrale termice de apartament, dar există voci care spun că ar fi fost mai bine să fie implementat sistemul de încălzire cu centrală termică de scară. Acum, factura la încălzire pentru luna ianuarie oscilează între 150 de lei pentru un apartament cu două  camere, într-un bloc izolat termic şi 500 de lei pentru un apartament cu 3 camere, dintr-un bloc neizolat termic.

Chiar dacă sunt multumiţi de confortul termic pe care îl oferă o centrală de apartament, bistriţenii apreciază ca facturile la gaz sunt mari:

“Am două camere şi plătesc între 180, până la 200 de lei pe lună pentru încălzire. Blocul nu este izolat termic şi aş vrea să fie inclus în programul primăriei. Consider că factura este mare, într-o ţară care are atâtea resurse de gaz metan”. (un bistriţean)

Tot într-un bloc neizolat termic, pentru un apartament cu trei camere se poate ajunge şi la 500 de lei pentru încălzirea într-o lună rece, cum a fost ianuarie.

 “Am un aparatament cu trei camere, de 92 mp şi ultimele două facturi mi-au fost de 360 de lei şi de 564 de lei. Sumele sunt mari, blocul se izolează acuma şi sper într-o îmbunătăţire. Şi mai cred că era bine ca după desfiinţarea sistemului centralizat de încălzire să se opteze pentru centrale termice de scară”. (bistriţean)

Lucrurile stau mult mai bine în blocurile izolate termic.

“Factura de gaz este undeva la un million, un milion şi jumătate pe lună. Locuim într-un bloc izolat termic, iar apartamentul are 3 camere. Este bine cu centrală termică în apartament, pentru că reglezi căldura aşa cum vrei. O centrală pe scară ar fi fost un veşnic motiv de gâlceavă cu vecinii”. (bistriţean)

Așadar, izolarea termică a blocurilor de locuinţe duce la scăderea semnificativă a facturii la gaz metan, combustibilul folosit pentru încălzirea apartamentelor. Până acum Primăria Bistriţa a reuşit să izoleze termic  în anul 2014 circa 1 200 de apartamente. Programul va continua, iar ţinta administraţiei locale este ca până în anul 2020 să fie izolate termic în Bistrita circa 7 500 de apartamente.

Flori Săsărman

Sibiu

Numărul persoanelor care au cerut ajutor de încălzire pe perioada sezonului rece în Sibiu a scăzut în anul 2014, comparativ cu anul 2013. Mai mult decât atât, oamenii spun că preferă să trăiască în confort, cu toate că sistemele de încălzire actuale le iau prea mulţi bani din buzunar.

La momentul actual posibilităţile de încălzire a locuinţei diferă enorm atât de la sat la oraş, cât şi din casă în casă. Cu toate acestea, indiferent dacă se folosesc de lemne sau încălzire pe gaz, majoritatea oamenilor sunt de acord că e mai bine să aibă confort şi să plătească oricât e nevoie, în locul sistemului centralizat.

 „Deocamdată ne descurcăm şi aşa, mai departe nu mai ştiu. Vedem. Nu ne-a venit să plătim chiar aşa mult la încălzire, mai ales că noi stăm chiar la mijloc şi avem încălzire din toate părţile. Seara dăm drumul la căldură, dimineaţa nu prea şi uneori la amiază dacă e mai frig. Dacă nu, rămâne să încălzim doar seara.” (sibian)

„Eu încălzesc cu lemne casa şi e bine. Ne descurcăm, avem pădurea aproape şi dacă nu reuşim să mergem să tăiem lemne, găsim de cumpărat.” (sibian)

„Eu zic că acum e mai bine. Îmi încălzesc doar când vreau şi ne descurcăm cum putem.” (locuitor Sibiu)

„Taxele sunt mult mai mari acum. Era mult mai bine acum câţiva ani când aveam mai puţin de plătit la încălzire.”(sibian)

Deşi preţurile la încălzire sunt tot mai mari, numărul cererilor de ajutor pentru încălzire a scăzut în sezonul rece din perioada 2014-2015, comparativ cu aceleaşi luni din perioada 2013-2014.

 „Cei care doreau să obţină acest ajutor pentru întreg sezonul rece, trebuiau să depună cererile până la sfârşitul lunii noiembrie. Astfel, în această perioadă 1458 de cereri au fost aprobate din 1521 de cereri depuse. E vorba de titulari care au întrunit condiţiile necesare. S-au depus cereri şi pentru energie electrică, dar şi pentru gaz, lemne şi energie termică. În aceeaşi perioadă a sezonului rece 2013-2014, au beneficiat de ajutor de încălzire 1745 de sibieni.” (Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu)

Cei care doresc încă să beneficieze de un asemenea ajutor, pot să mai înregistreze dosarele de aplicare în fiecare lună până în martie. În cazul în care depun cererea până în data de 20 a lunii, primesc ajutor chiar din luna respectivă.

Cristian Florea

Sălaj

Cei mai mulți sălăjeni din mediul urban își încălzesc locuințele cu centrale termice individuale pe gaz.

Datele asociațiilor de locatari arată că încălzirea pe gaz pentru un apartament cu trei camere, cu trei până la patru persoane printre care și copii, costa între 300 până la 500 de lei pe lună.

Conform asociațiilor de locatari, încălzirea unor locuințe similare, dar cu lemne, costă între o sută și două sute de lei pe lună, cu precizarea că sunt doar acele apartamente și case din mediul rural. În ultimii doi ani însă, peste 80 la sută din casele construite în cele patru orașe sălăjene sunt încălzite cu centrale termice cu gazeificare care funcționează cu material lemnos. Investiția depășește 10.000 de lei, dar este acoperită apoi prin costurile mai mici și cu 50 la sută față de facturile pe care le plătesc cei care locuiesc în apartamente încălzite cu gaz.

Pe de altă parte, Asociația Comunelor din România, Filiala Sălaj, a anunțat că sălăjenii de la sate refuză racordarea la rețeaua publică de gaz din considerente financiare, oamenii preferând să-și încălzească locuințele cu lemne.

Excepție fac tinerii care optează pentru încălzirea caselor cu gaz, dar și instituțiile publice.

Adrian Lungu