Căminele culturale din Transilvania

Cele mai multe cămine culturale construite sau reabilitate în Sălaj în ultimii 10 ani găzduiesc nunţi, botezuri şi slujbe de pomenire, iar evenimente culturale aproape deloc.
Conducerea Centrului Judeţean de Cultură şi Artă a anunţat că singura soluţie pentru ca în aceste clădiri să fie organizate manifestări în concordanţă cu scopul pentru care au fost ridicate este angajarea unor directori care să se ocupe cu adevărat de administrarea unităţilor.
Managerul instituţiei, Daniel Săuca:

Articol editat de , 10 februarie 2015, 07:00 / actualizat: 10 februarie 2015, 15:35

Căminele culturale, după cum le spune și numele, ar trebui să găzduiască evenimente culturale și numai evenimente culturale, lucruri care țin de comunitate, de la întâlniri și așa mai departe. În anii 90 acele manifestări care aveau loc la căminul cultural au fost considerate ca și lucruri care țineau de comunism, că au fost comuniste, că oamenii acum nu mai au nevoie de așa ceva;  de ce să meargă ei să vadă împreună un film, cînd pot să îl vadă acasă. Sunt și câteva excepții notabile, unde chiar se întâmplă lucruri frumoase dar, în general asta este situația. Oamenii trebuie să stie că aceste cămine sunt în administrarea primăriilor.

Potrivit Filialei Sălaj a Asociației Comunelor din România, în cel mai fericit caz sunt organizate nunți, iar uneori câte un botez, în rest, în căminele culturale nu au loc decât pomeni.

Peste 70% din căminele culturale sălăjene au fost reabilitate și modernizate. În ultimii 10 ani, cele mai multe fiind dotate inclusiv cu sisteme de sonorizare. În majoritatea timpului, căminele culturale stau nefolosite, mai ales în localitățile rurale cu locuitori puțini.

Marţi, 10 februarie, la Subiectul Zilei, vom afla câte dintre căminele culturale din Transilvania îşi mai respectă destinaţia pentru care au fost construite.

Adrian Lungu/Redacția

………………………………………………………………………………………………….

Bistrița

Căminul Cultural din localitatea Sigmir, aparţinătoare de Municipiul Bistriţa a fost reabilitat în urmă cu 3 ani, primăria cheltuind aproape 1,5 milioane de lei pentru modernizarea sa. După terminarea lucrărilor a fost botezat Casă de cultură şi oamenii din sat sunt mândri de felul cum arată. Unii dintre ei spun, însă, că ar trebui organizate mai multe manifestări culturale în acest lăcaş de cultură. Casa de Cultură din Sigmir aparţine de Centrul Cultural Municipal Bistriţa, iar conducerea acestei instituţii încearcă să îi dea o utilitate conformă zilelor noastre.

Casa de cultură Sigmir

Căminul cultural are rolul de a aduna lumea la diferite manifestări culturale, de a face cunoscute oamenilor elementele culturale ale ţării. De aceea cred că optica trebuie schimbată, iar un cămin cultural trebuie să aducă cu ceea ce înseamnă o casă de cultură în acest moment (Dorel Cosma).

Casa de cultură din Sigmir a fost concepută astfel încât să poată găzdui spectacole de mare anvergură, cum sunt concerte muzicale sau reprezentaţii de teatru. Oamenii din sat sunt mândri cu căminul lor cultural, dar spun că acesta este puţin folosit faţă de mărimea şi dotările sale.

Este ceva deosebit, numai că la mărimea lui sunt puţine activităţi în el. Este adevărat, mai vin formaţii din Bistriţa cu spectacole, la care merg destui oameni. Eu nu am fost niciodată, că nu am avut timp. Dar, altădată oamenii de aici făceau ei în cămin piese de teatru, jocuri, nu exista sâmbătă sau duminică să nu se întâmple ceva (locuitor din Sigmir).

Directorul Centrului Cultural Municipal Bistriţa, Dorel Cosma spune că se încearcă acum înfiinţarea unor formații artistice în satul Sigmir, pentru dinamizarea vieţii culturale de acolo:

Încercăm prin referenţii noștri să atragem tineri şi nu numai tineri, pentru a crea câteva formaţii artistice în sat. Dar, mai durează până ce oamenii vor conştientiza că tot ce este acolo le aparţine şi că pot organiza orice manifestare artistică doresc în Casa de cultură din Sigmir (Dorel Cosma).

Bun cunoscător al vieţii culturale din mediul rural al judeţului Bistriţa-Năsăud, prof dr. Dorel Cosma spune că primăriile trebuie să fie mai atente în ce priveşte soarta căminelor culturale din comune, care, în unele cazuri sunt utilizate exact în scopul opus destinaţiei lor.

Florin Săsărman

………………………………………………………………………………………………………………………………..

Sibiu
Căminele culturale sunt modernizate constant şi sunt folosite în mare parte în scopul pentru care au fost create şi anume, activităţi culturale.

Scopul căminelor culturale, după cum sugerează şi numele, este acela de a fi un mediu dedicat exclusiv adunărilor şi activităţilor culturale. Urian Emil, primar în Şeica Mică, spune că oamenii se bucură de un astfel de lăcaş, care răspunde atât nevoilor oamenilor de cultură, dar are şi un rol social.

Pe lângă activităţile culturale pe care noi le desfăşurăm, începând de la serbări şcolare, activităţi culturale de întâlnire a saşilor, sunt şi activităţi sociale, înmormântări, nunţi, botezuri, majorate, aniversări. La 1 iulie am încheiat modernizările la căminul cultural şi de atunci am avut câteva evenimente. (Urian Emil, primar Şeica Mică)

În ultimul an, 19 cămine culturale au fost modernizate în localităţile rurale din judeţul Sibiu. La două din centre, lucrările continuă şi anul acesta. Care sunt dotările şi necesitatea unor astfel de lucrări ne spune Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

Pe lângă partea de sală, partea de racordare la internet, bibliotecă, vor avea şi dotările necesare pentru nunţi, de exemplu. Erau clădiri care de 30-40 de ani nu au mai avut nici măcar o zugraveală. Erau depăşite din toate punctele de vedere. Ele au fost reabilitate interior, exterior. Toate au cameră de frig, de păstrare a alimentelor, bucătării şi toalete moderne şi toate celelalte dotări. (Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu)

Pentru anul 2014 au fost alocate fonduri în valoare de 2,4 milioane de lei din bugetul judeţului. Până la finalul anului 2016 ar trebui să fie finalizate 56 de centre culturale.

Cristian Florea