Calitatea vieţii în oraşele din Transilvania

În Cluj calitatea vieţii este superioară altor oraşe din ţară! Municipiul se distinge în acest sens faţă Sibiu, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Constanţa.

Articol editat de Andreea Leonid, 12 februarie 2015, 07:10 / actualizat: 12 februarie 2015, 15:25

Conform unui studiu, principalii indicatori de calitate ai vieții sunt accesul la serviciile publice, oportunitățile de petrecere a timpului liber, accesul la evenimentele culturale, la viața sportivă şi nivelul de prosperitate economică. De asemenea, s-au luat în calcul calitatea sistemului educațional local, a celui de sănătate publică, a mediului şi transportului.

Despre calitatea vieţii în oraşele din Transilvania discutăm astăzi la Subiectul Zilei.

Redacţia

…………………………………………………………………………………………………………………………….

Sălaj

Fără cinematograf, fără teatru, fără operă, fără pârtie de schi, aeroport sau universitate locală, acestea sunt doar câteva din piedicile care stau în catalogarea vieţii sălăjenilor ca fiind la un nivel crescut.

Pentru a vedea un film pe marele ecran, pentru a urmări o piesă de teatru sau pentru a merge la operă, sălăjenii au cea mai apropiată alternativă în Cuj Napoca. Acestea fiind spuse, în municipiul Zalău spre exemplu, sâmbăta şi duminica, petrecerea timpului liber se rezuma la ieţiri la iarbă verde sau la a merge în Cluj Napoca, la centrele comerciale bineînţeles care în Sălaj sunt doar un vis, exact ca în cazul unui cinematograf de care se vorbeşte la nivel local de mai bine de 10 ani.

Cât despre intenţii, acestea există, inclusiv în privinţa teatrului, teatru care vine tot din Cluj Napoca şi nu la oraş, ci la sat, în şură. Nivelul de trai al sălăjenilor depinde în mare măsură de doi piloni economici, companii multinaţionale în care muncesc peste 3000 de oameni, angajaţi proprii, şi alte câteva mii de persoane angajate la firme auxiliare.

Adrian Lungu

………………………………………………………………………………………………………………………………

Bistrița Năsăud

La impresia generală, bistriţenii sunt mulţumiţi de oraşul lor, pe care îl văd liniştit şi civilizat. Când este vorba, însă, de oportunităţile pe care le oferă instituţiile şi serviciile de care au ei nevoie în viaţa de zi cu zi, încep să apară obiecţiile. Cel mai mult resimt lipsa unor servicii medicale la cel mai înalt nivel şi spun că sunt nevoiţi să apeleze atunci când au nevoie, la serviciile medicale din Cluj Napoca sau Târgu-Mureş.

O chestie bună este că Bistriţa e un oraş mic, în care te deplasezi uşor.  Ca neajunsuri, în primul rând că trebuie să mergi la Cluj sau la Târgu-Mureş daca ai probleme de sănătate. O ştiu din proprie experienţă şi pot să spun că asta costă, fiindcă foarte rar medicii de aici iţi dau trimitere la Cluj. Am încercat şi la Bistriţa, dar, pentru problemele de inimă ale mamei sau pentru băiat, în probleme de endocrinologie a trebuit să merg la Cluj. (bistrițeancă)

Absenţa unor servicii medicale de specialitate este admisă şi de conducerea CJAS Bistriţa-Năsăud.

Este adevărat, serviciile medicale care se pot oferi în Bistriţa nu acoperă necesarul ca şi complexitate, de care au nevoie asiguraţii noştri. Avem mai puţini medici specialişti decât ar fi nevoie, mai puţine posibilităţi  de a oferi tratamente şi, mai ales, intervenţii chirurgicale deosebite. (Camelia Ilişuan, preşedinta CJAS BN).

Pe de altă parte, spune Camelia Ilişuan, obiceiul bistriţenilor de a apela la servicii medicale în alte oraşe a persistat şi după ce, în ultimii ani, în Bistrița au crescut posibilitățile de investigare si diagnosticare.

La capitolul investigaţii stăm mai bine acum, pentru că avem două tomografe, RMN şi radiografie digitală, la Bistriţa. Totuşi, mulţi bistriţeni apelează la specialişti din Cluj sau Mureş doar pentru a li se confirma diagnosticul pus la Bistriţa, crede Camellia Ilişuan.

Florin Săsărman

Sibiu

Nivelul de trai a crescut exponenţial încă din anul în care Sibiul a primit titlul de Capitală culturală europeană. Oamenii însă nu sunt de aceeaşi părere.

Anul 2007, in care Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană a fost unul exploziv din toate punctele de vedere. Pornind de la modernizări la infrastructură până la investiţii în cultură şi sport. Totodată numărul turiştilor a crescut simţitor, făcând ca şi industria hotelieră să cunoască un avânt neobişnuit până atunci. S-au creat mai multe locuri de muncă. Reversul medaliei a fost faptul că odată cu creşterea nivelului de trai şi produsele s-au scumpit. Tocmai de aceea, oamenii nu văd situaţia atât de roz. Ei spun că e greu să trăieşti aici şi că dacă ar fi putut, ar fi plecat de mult din Sibiu şi chiar şi din România.

Nu a crescut deloc nivelul de trai. E tot mai rău. Aş pleca şi nu m-aş mai uita înapoi dar nevasta mea nu vrea. A zis să mă duc singur dar nu pot să mă duc pentru că mi-aş destrăma familia. Şi când te întorci e şi mai greu.

Nu am putut să plec din cauza familiilor. Nu puteam să iau copiii de la şcoală şi să îi mut. Erau prea multe schimbări.

Nu cred că a crescut nivelul de trai în Sibiu. Aşteptăm încă să crească.

Din punct de vedere al modalităţilor de petrecere a timpului liber, Sibiul este însă unul din cele mai dezvoltate oraşe din România. Aici oamenii au de ales între o seară de operă la Sala Thalia, piese de teatru recunoscute la nivel internaţional la Teatrul Radu Stanca din Sibiu şi chiar câteva ore petrecute la Patinoar în această perioadă.

CRISTI FLOREA