Clădirile de patrimoniu din Transilvania lăsate în paragină

România este pe ultimul loc, la nivel european, în ceea ce priveşte îngrijirea şi exploatarea patrimoniului cultural, susţine eurodeputatul Mircea Diaconu.

Articol editat de , 16 februarie 2015, 07:00 / actualizat: 16 februarie 2015, 17:43

Vicepreşedintele Comisiei pentru Educaţie şi Cultură al Parlamentului European a declarat că lucrează la un raport pe tema patrimoniului cultural, iar în septembrie va propune Legislativului adoptarea unui act normativ la nivel european. Mircea Diaconu.

 Pentru asta am făcut tot felul de studii de comparaţii pe diverse domenii, între ţările europene. Stăm cel mai prost, deci din toate punctele de vedere stăm cel mai prost. Nu pentru că nu am avea patrimoniu, avem, uriaş şi lăsat în paragină, de nedescris, faţă de alţii, alte ţări care trăiesc aproape numai din asta, sunt câteva ţări din Europa care exact din asta trăiesc, din a arăta şi a exploata şi a fi mândri de ce au. (Eurodeputatul Mircea Diaconu)

Despre clădirile de patrimoniu din Transilvania lăsate în paragină vorbim luni, 16 februarie, la Subiectul Zilei.  

………………………………………………………………………………………………………….

Unul dintre cele mai importante monumente arhitecturale ale Clujului este imobilul în care a funcţionat, până la începutul anilor 2000, Hotelul Continental.

Clădirea a fost construită la sfârşitul secolului al 19-lea şi încă de la inaugurare, în ea a funcţionat Hotelul New York. Imobilul, aflat într-o stare avansată de degradare, a fost cumpărat în 2013 de o puternică firmă de construcţii ce a anunţat că doreşte să îl restaureze.

Directorul societăţii, Ioan Bene, a declarat că bani pentru lucrările de modernizare există şi au fost obţinute toate avizele de la Ministerul Culturii. Cu toate acestea, proiectul stagnează deoarece, spune Ioan Bene, în zonă nu pot fi asigurate parcările impuse de reglementările urbanistice: „Discutăm de şase milioane de euro pe care-i avem la dispoziţie, am primit aprobări de la trei bănci pentru diferenţa de sumă în cazul în care depăşim bugetul estimat. Proiectul a trecut de Ministerul Culturii, este practic, la Primărie. Pentru acceptul autorizaţiei va urma doar să rezolvăm o problemă cu parking-ul. Nu am găsit o altă parcare decât cea de lângă fostul RADP, de aceea am propus Primăriei să facem o altă parcare, subterană, în asociere, evident.„( Ioan Bene)

La rândul lor, reprezentanţii primăriei au declarat că terenul indicat de proprietarul clădirii fostului Hotel Continental este doar în parte al municipalităţii. În aceste condiţii, fie trebuie găsită o altă soluţie tehnică, fie va trebui să se renunţe la varianta amenajării unui hotel, iar imobilul va primi o altă funcţiune.

Redacţia

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Bistrița-Năsăud

În Centrul istoric al Bistriţei există câteva imobile care au fost reabilitate cu succes de către proprietarii lor, ca persoane particulare. Cea mai reuşită reabilitare este cea a imobilului de pe strada Liviu Rebreanu nr.  9, cumpărată şi reabilitată de Dumitru Găvan, pe faţada căreia se distinge o arcadă din piatră, descoperită în timpul reabilitării şi pusă  în valoare de către arhitecţi.

Dumitru Găvan ne-a declarat că a avut nevoie de un an şi jumătate ca să obţină toate avizele necesare pentru a putea începe reabilitarea clădirii, a cărei primă etapă de construcţie datează de la mijlocul secolului al- XVI-lea.

“Sunt nişte clădiri de 500 de ani care trebuie reabilitate într-un anumit stil,  cu materiale speciale. Nu se poate închide respiraţia pereţilor clădirii făcute de saşi, construiţi din cărămizi şi piatră, cu un strat izolator din moloz.” (Dumitru Găvan, proprietar).

În ciuda vechimii lor, locuinţele săseşti din Centrul Istoric al Bistriţei sunt funcţionale şi astăzi, spune Dumitru Găvan, care a avut surpriza descoperirii unui detaliu arcitectonic spectaculos, în timpul lucrărilor de reabilitare.

“Am reuşit să mansardez clădirea, într-un pod superb, care avea 7,60 m înălţime, unde am făcut un apartament, păstrând grinzile vechi de 250 de ani, extrem de spectaculoase.  În momentul când am dat jos tencuiala de pe faţadă a apărut o arcadă de piatră, care a fost, în perioada de început a clădirii, poarta pe unde se intra cu căruţa în curte.  În acel moment a trebuit să opresc reabilitarea, să reproiectez toată faţada, trecând din nou proiectul prin Comisia de monumente, să obţin toate acordurile. Se pare că a ieşit ceva frumos, pentru că văd foarte mulţi turişti străini că fac fotografii cu faţada casei mele”. (Dumitru Găvan, proprietar)

Această prezentare necesită JavaScript.

Dumitru Găvan mai spune că exigenţa sa în reabilitarea clădirii-monument istoric din Centrul istoric al Bistriţei ar trebui probată şi de autorităţile locale, care, observă el, dau autorizaţii pentru lucrări îndoielnice în zonă.

Un monument gata degradat: Castelul Teleki de la Posmuş

Castelul Teleki de la Posmuş este unul dintre cele mai importante monumente istorice de interes naţional din judeţul Bistriţa-Năsăud, dar care, din păcate, a rămas în paragină de peste două decenii. Nici Direcţia Judeţeană pentru Patrimoniu şi Culte, şi nici Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud nu au găsit, până acum o soluţie pentru reabilitarea castelului.

În anul 1999 Castelul Teleki de la Posmuş a fost preluat în proprietate de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care a făcut un studiu de fezabilitate premergător unei eventuale reabilitări a monumentului. Suma vehiculată pentru readucerea castelului în parametrii funcţionali, cifrată între 5 şi 7 milioane de euro s-a dovedit a fi prea mare pentru a se demara reabilitarea lui cu fonduri de la buget, astfel că s-au căutat investitori particulari, însă nici discuţiile purtate  în acest sens nu au dat rezultate. Directorul Direcţiei Judeţene pentru Patrimoniu şi Culte Bistriţa-Năsăud, Alexandru Uiuiu ne-a declarat că o eventuală reabilitare a castelului trebuie să pornească de la premisa introducerii acestuia în circuitul turistic al judeţului.

 “Vrem să conservăm şi să reabilităm Castelul Teleki de la Posmuş, pentru a-l putea transmite mai departe. Demersul este destul de anevoios, pentru că monumentul este situat într-o zonă relativ izolată, iar restaurarea unor asemenea obiective porneşte de la principiul utilităţii lor” .(Alexandru Uiuiu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Patrimoniu şi Culte Bistriţa-Năsăud ).

Întrucât nu are bani din resurse proprii pentru reabilitarea Castelului Teleki de la Posmuş, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud intenţionează să acceseze fonduri europene pentru aceasta, ne-a declarat Bogdan Ivan, purtătorul de cuvânt al instituţiei:

“Consiliul Judeţean a demarat procedura de reactualizare a studiului de fezabilitate al acelui obiectiv şi, în baza studiului reactualizat să urmeze o solicitare de fonduri europene pentru reabilitarea Castelului Teleki de la Posmuş” . (Bogdan Ivan, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud).

Această prezentare necesită JavaScript.

Castelul Teleki de la Posmuş datează din secolul al XVIII-lea şi este situat pe un domeniu de 11 ha. El nu a fost revendicat de nici un membru al familiei Teleki.

Florin Săsărman

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Sălaj

Primăria spune că nu are bani, Direcția de Cultură ridică din umeri anunțând că nu se știe cine îi este proprietarul, iar localnicii au găsit de cuviință să o protejeze de zăpadă, ploi și vânt, cu folii de plastic. Nu este o glumă, ci realitatea cruntă care înconjoară Casa lui Horea din comuna sălăjeana Cizer, un monument architectural deosebit din care nu au mai rămas decât bârne putrezite din lemn, acoperișul distrus aproape în totalitate și niște însemne în lemn lăsate de meșterul Horea, cel care a poposit la nivel local pentru a construi o biserică de lemn aflată acum în județul Cluj.

Casa lui Horea

Casa în care a stat Horea a fost lăsată uitării deși este considerată o adevărată operă arhitecturală. Localnicii recunosc că din această casă nu va mai ramâne în scurt timp decât o amintire. Casa a fost mutată de localnici în spatele școlii care poartă numele Horea, un nume de referință, nu însă și pentru cei care ar trebui să apere astfel de valori arhitecturale. Casa lui Horea nu este acum decât o ruină.

Adrian Lungu

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Sibiu

Sibiul a ajuns în ultimii ani una dintre atracţiile turistice ale ţării şi ale Europei. Fără doar şi poate, axa centrală de interes este centrul istoric, incluzând aici Piaţa Mare, Piaţa Mică, dar şi Piaţa Huet cu Biserica Evanghelică. Poate că nu toata lumea îşi mai aminteşte de faptul că multe din aceste clădiri au fost într-o stare avansată de degradare înainte ca Sibiul să fie desemnat Capitală Culturală Europeană în 2007. Pentru a putea onora acel statut, Sibiul a primit atât din fonduri europene, cât şi de la Ministerul Culturii sume importante cu ajutorul cărora s-au putut face lucrări care să schimbe practic faţa oraşului. Piaţa Mică a beneficiat de investiţii de 4,8 milioane de lei, Piaţa Huet a primit 1,7 milioane de lei pentru modernizări, iar Piaţa Mare s-a bucurat de lucrări în valoare de 3,1 milioane de euro. De asemenea, lucrările la iluminat şi arhitectura inimii oraşului au fost posibile cu ajutorul unor investiţii în valoare de peste 2 milioane de euro.

În anul 2000, centrul Sibiului era prăfuit. Lucrările efectuate între 2000 şi 2006 a însemnat reabilitarea a zeci de străzi. Au fost refăcute şi modernizate 6 pieţe din zona centrului istoric – Piaţa Mare, Piaţa Mică, Piaţa Huet, Piaţa Aurarilor, Piaţeta Urbană din Târgul Peştelui, Piaţeta de la baza scărilor de pe Strada Turnului, precum şi pasajele care asigură legătura dintre străzi şi pieţe. Cel mai important este Pasajul Scărilor. Aici a fost şi o lucrare importantă, pentru că s-a refăcut zidul de sprijin. Iluminatul public a fost complet modernizat, peste 2 milioane de euro fiind investiţi. Cablajul metropolitan a fost coborât în subteran, astfel că tot cerul centrului istoric s-a degajat de aceste cabluri inestetice. Şi faţadele imobilelor au fost degajate de acele firide. (Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu)

Oamenii sunt mulţumiţi de aspectul actual al oraşului şi spun că toate aceste schimbări au adus cu adevărat o strălucire aparte Sibiului.

Îmi aduc aminte când pe centru erau trăsuri şi cai. Acum e mai frumos oraşul, dar nici înainte nu era urât. Sibiul a fost dintotdeauna un oraş istoric. (sibian)

Acum e mai frumos. Îmi place tot ce s-a făcut, nu vedeţi cât este de frumos totul? Înainte nu era aşa. (sibian)

Era mult mai urât oraşul. Acum se vede o schimbare şi arată chiar bine. Cel mai mult îmi place fântâna din centrul oraşului. De asemenea, modul în care a fost făcut pavajul arată foarte bine. (sibian)

Pentru a putea menține aura medievală a oraşului, Direcţia de Cultură şi Primăria au impus un set drastic de măsuri în ceea ce priveşte reabilitarea şi modernizarea clădirilor cu valoare de patrimoniu.

Cristian Florea