Cum ne influenţează schimbările climatice?

Se anunţă o primăvară ploioasă şi rece în România, conform specialiştilor de la Centrul European pentru prognoze pe durată medie din Marea Britanie.

Articol editat de Andreea Leonid, 24 februarie 2015, 07:10 / actualizat: 24 februarie 2015, 15:45

De cîţiva ani încoace se pare că singurele anotimpuri sunt primăvara şi toamna. Fie că vorbim despre agricultori, care depind de vreme ca să aibă producţie bună, fie că este vorba despre faptul că mulţi dintre noi sîntem mai moleşiţi şi ne concentrăm mai greu în lipsa soarelui, toţi resimţim într-un fel sau altul influenţa vremii.

Marţi la Subiectul Zilei vorbim despre schimbările climatice şi încercăm să aflăm cum afectează mediul, dar şi pe noi înşine, dispariţia celor 4 anotimpuri.

Redacţia

……………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Sălaj

Oficialii Direcției Agricole Sălaj atrag atenția că de mai bine de cinci ani, iernile din Sălaj pot fi comparate mai degrabă cu primăvara din cauza temperaturilor mult prea mari pentru această perioadă.

În lunile decembrie și ianuarie au fost semnalate în județ temperaturi de 8 pâna la 17 grade Celsius, temperaturi considerate aberante pentru acest anotimp. Mircea Lăncrăjan este inginer în pomicultura și spune că încălzirea vremii pe perioada iernii a bulversat deja natura, până și păsările călătoare fiind afectate. Potrivit lui Mircea Lăncrăjan, pomii au început să intre în vegetație încă din luna decembrie, iar scăderea bruscă a temperaturii poate provoca pierderi uriașe în agricultură.

Biologii Centrului de Cercetări Biologice din Jibou atrag atenția că temperaturile mult prea mari din lunile de iarnă sunt cauzate de o serie de dereglări grave la nivel climatic, încălzirea globala fiind de vină.

”Dacă vă uitați, veți vedea că răcelile banale au devenit tot mai grave și mai greu de tratat cu medicamente simple, tocmai pentru că aceste afecțiuni au explodat în ultimii ani pe fondul încălzirii vremii, în perioada iernii. În creșele și grădinițele din Sălaj sunt mii de copii răciți. Este un val de viroze care pot să ajungă în gripe, dar care sunt absolut normale în această perioadă. Orice răceală care trece cu bine și fără complicații, de fapt, te face mai puternic, îți întărește imunitatea. Nu trebuie să ne speriem decât atunci când aceste răceli se complică și neapărat să luăm măsuri în această direcție. ”. (Cosmin Sicora, coordonatorul Centrului de Cercetări Biologice din Jibou)

Adrian Lungu

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

Sibiu

Schimbările constante de temperatură şi dispariţia treptată a normalităţii anotimpurilor duc tot mai des la apariţia bolilor sezoniere şi a unor dereglări de sănătate.

Oamenii sunt speriaţi de schimbările tot mai bruşte de temperatură şi spun că nu mai ştiu cum să se îmbrace şi ce să mai mănânce, ca să nu prindă viruşii care doboară o parte crescândă din populaţie. Majoritatea se bazează pe leacuri băbeşti sau spun că îşi ţin mai multe rânduri de haine în dulap şi se îmbracă în funcţie de vreme.

Azi e căldură, mâine e frig, ger. Nu e bine nici cu clima asta.

În regulă nu ştiu dacă ne putem exprima dacă este sau nu. Avem din fericire cel puţin două rânduri de haine, dacă nu chiar mai multe.

Se simte poate la copii şi la bătrâni mai tare. Cu hainele de iarnă umblăm încă pentru că timpul ne prosteşte. Chiar dacă e soare afară, tot e rece.

Sunt chiar şi răcită. Ne afectează schimbările acestea, dar asta e.

Mă afectează schimbările. Mai ales respiraţia e groaznică. Şi reumatismul e destul de deranjant pe aşa o vreme, dar ce pot să fac.

Specialiştii spun că aceste schimbări nu sunt normale şi că afectează sistemul imunitar al oamenilor, deoarece timpul de ajustare a corpului la schimbările climatice este mult mai îndelungat decât aceste schimbări prea rapide, uneori chiar de la o zi la alta, de temperatură.

Variaţiile mari de temperatură din timpul iernii constituie un factor ce acţionează în mod agresiv asupra organismului, pe care îl supune unui mare efort de adaptare în ceea ce priveşte procesul de termoreglare. La frig, vasele de sânge se contractă, iar viteza de circulaţie a sângelui scade, în timp ce odată cu creşterea temperaturii se produce efectul invers – se dilată vasele de sânge şi creşte viteza de circulaţie a sângelui. Organismul uman deţine mecanisme de adaptare pentru acest lucru, dar are nevoie de timp, câteva zile până la două săptămâni, reacţionând cu greutate, prin utilizarea unor resurse energetice şi funcţionale importante, în cazul în care schimbările sunt bruşte, de la o zi la alta, aşa cum se întâmplă în ultima vreme. Consecinţa o reprezintă apariţia unor boli, semne sau simptome, printre cele mai frecvente fiind dureri osoase, dureri de cap, tulburări de ritm cardiac, variaţii de tensiune arterială, stare de oboseală, indispoziţie, irascibilitate sau se pot îmbolnăvi prin răceli, gripe sau afecţiuni bronho-pulmonare, din cauza scăderii imunităţii. (Simona Berariu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu)

Săptămâna trecută au fost înregistrate un număr de 2681 de cazuri de infecţii respiratorii, cu 1,8% mai multe decât săptămâna precedentă. Analiza pe grupe de vârstă a relevat faptul că cele mai multe cazuri au fost înregistrate la persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani.

Cristian Florea

………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Bistrița

Vremea nu mai este cea de acum 25 de ani, spun micii producători agricoli de la ţară, care depind în mare măsură de stabilitatea climatică. Ei privesc acum cu teamă spre lunile de primăvară, alertaţi de prognoza meteo. Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă caută soluţii pentru îmbunătăţirea capacităţii soiurilor de plante de a se adapta noilor caracteristici climatice.

În Pieţele agroalimentare din Bistriţa vin să îşi vândă produsele agricole mulţi ţărani, care au în spate zeci de ani de grădinărit. Ei spun că acum, când vremea este tot mai imprevizibilă, le este tot mai greu să producă legume în grădină sau chiar în solarii:

“Eu sunt din Cociu. Trebuie să semăn răsadurile acuma, pentru că aşa fac în fiecare an şi dacă din 20 martie vine frigul, ce fac cu ele? Am solar, dar răsadurile trebuie să le pun  în melegare”. (agricultor)

“ Nu mai este primăvara aceea, cu căldura din martie, când puteai să lucrezi în grădină. Acuma primăvara este rece, doar în luna mai poţi pune sigur ceva, dar vine seceta din vară şi le mănează pe toate” . (agricultor)

La Staţiunea de cercetare şi producţie Pomicolă Bistriţa se lucrează din plin la ameliorarea soiurilor de pomi fructiferi, care sunt adaptaţi la noile caracteristici ale vremii. Directorul staţiunii, Ioan Platon spune că asemeni ultimilor ani şi în anii care urmează vom avea parte de veri secetoase.

“Soiurile depind de portaltoiul pe care sunt altoite, adică de partea care fixează pomul în sol. Ori, avem portaltoiuri cu înrădăcinare superficială, cum au soiurile M9 şi M26, dar şi soiuri cu înrădăcinare profundă, cum este M 106. Acuma trebuie să prevaleze altoiurile cu înrădăcinare puternică, tocmai pentru a accede la rezerva de apă din sol”. (Ioan Platon, director Stațiune Pomicolă Bistrița)

Ioan Platon ne-a mai declarat că noile condiţii climatice au făcut ca regiuni foarte cunoscute pentru potenţialul lor fructifer, cum este zona Batoş, din judeţul Mureş, să devină nefavorabile pentru producţia de fructe.

Florin Săsărman