Pe ce îşi cheltuie românii salariul?

Venitul minim din România a avut una dintre cele mai mari creşteri de la declanşarea crizei economice, însă rămâne mic în comparaţie cu salariile minime din alte ţări europene.
Conform datelor publicate de EUROSTAT, salariul minim din România este echivalentul a 218 euro, cu mult sub cel din Grecia, de 684 de euro, sau cel din Spania, 757 de euro – două dintre ţările cele mai afectate de criza economică.
Singura ţară din Uniunea Europeană în care salariul minim este mai mic decât în România este Bulgaria, 184 de euro. Cel mai mare salariu minim, de aproape 2.000 de euro, este în Luxemburg.
Prezent la Cluj-Napoca, ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, a declarat că anul acesta 35 % dintre angajaţii români trăiesc cu salariul minim pe economie:
Legea salarizării unitare se aplică prin îngheţare, parţial. Am dus salariul minim pe economie într-o zonă în care anul acesta aproximativ 35% din angajaţii din România sunt cu salariul minim pe economie. E un semnal de alarmă pentru toată lumea. Anul acesta vom avea o creştere a salariului minim la 1 iulie, la fel anul viitor, la 1 ianuarie şi la 1 iulie o să-l ducem la 1.200 de lei, dar nu putem să stăm pe loc pentru că în luna iulie vom avea mai mult de jumătate din angajaţii la stat cu salariul minim pe economie dacă nu venim în zona aceasta cu modificări clare, fapt pentru care Ministerul Muncii, Ministerul de Finanaţe şi Ministerul Dezvoltării lucrează la un proiect de lege pe care o să-l facă public luna aceasta în aşa fel încât să ştie fiecare angajat de la stat ce se va întâmpla cu salariul lui în următorii ani. (Liviu Pop)
În condiţiile în care preţurile la utilităţi şi alimente cresc constant, iar mulţi dintre români trăiesc cu salariul minim pe economie, la Subiectul Zilei aflăm luni, 2 martie,  pe ce îşi cheltuie oamenii banii, dar şi cât trebuie să scoatem din buzunar pentru coşul zilnic de cumpărături.

Articol editat de Camelia Velțan, 2 martie 2015, 07:00 / actualizat: 2 martie 2015, 15:31

Redacţia

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Sălaj

Pentru o familie de sălăjeni alcătuită din doi adulți și doi copii, coșul zilnic de hrană este unul care diferă de la o zi la alta, dar din care nu lipsește însă pâinea, carnea și alte câteva produse de bază. Coșul este alcătuit în cele mai multe cazuri de doamne, care spun că este nevoie de cel puțin 1000 de lei pe lună pentru hrană, și această sumă doar pentru strictul necesar mai ales dacă în familie sunt și copii cu vârsta cuprinsă între 1 și cinci ani.

Coșul diferă însă în funcție de preferințe, dar mai ales de buget. Concluzia este însă una clară: coșul minim de hrană este tot mai scump, iar dacă în familie sunt și copii, nevoile sunt tot mai mari, iar costurile la fel.

Adi Lungu

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Sibiu

Oamenii preferă tot mai des să mănânce acasă din motive financiare, dar spun că uneori, presaţi de timp, mai mănâncă şi la Fast-Food sau la restaurant.

Salariile mici, taxele mari, precum şi grija tot mai mare pentru sănătate şi implicit pentru ceea ce mananca îi determină pe oameni să gătească acasă şi să mai renunţe la ieşirile în oraş. Cu toate ca un meniu al zilei la un restaurant de categorie medie se situează undeva între 12 şi 15 lei, cererea pentru o masă în oraş este în scădere. Oamenii spun că preferă să gătească acasă şi că se simt mai bine aşa, chiar dacă uneori mai sunt forţaţi de lipsa timpului să mănânce şi în oraş.

Gătesc acasă. E şi mai sănătos şi mai ieftin, mai ales pentru copil.

De multe ori mâncăm şi în oraş pentru că nu avem timp, dar gătim şi acasă. Oricum, chiar dacă ieşim cam jumătate din timp în oraş, mâncarea sănătoasă e la mama acasă sau la noi, pentru că am moştenit-o pe mama şi încercăm să mâncăm mai sănătos şi acasă. În oraş ieşim poate odată, de două ori pe săptămână. Alegem ceva sănătos dacă ne permite timpul.

E vorba şi de bani şi de sănătate aşa că mâncăm acasă. Bineînţeles că nu excludem nici mâncatul în oraş.

Mai bine mâncăm acasă, cu siguranţă. Avem şi sănătate şi bani în felul acesta.

Deşi în urma controalelor efectuate de inspectorii pentru protecţia consumatorului nu s-au depistat abateri grave în domeniul alimentatiei publice, medicii recomandă prudenţă maximă atunci când vine vorba de alimentaţie.

Cristian Florea