Ascultă oameni de poveste: Doctorul Ivan Puiu, prietenul copiilor cu dizabilităţi

Doctorul Ivan Puiu este medic pediatru din anul 1981, iar la un moment dat a realizat că doreşte să se dedice îmbunătăţirii vieţii copiilor cu dizabilităţi.

Articol editat de , 19 martie 2015, 22:00 / actualizat: 20 martie 2015, 10:05

Domnia-sa profesează în Chişinău unde, împreuna cu alţi specialişti în domeniu a înfiinţat în anul 2003 Centrul de intervenţie precoce “Voinicel”, în care părinţii sunt ajutaţi să înţeleagă şi să accepte handicapul copilului lor.

“Am avut ocazia să lucrez trei ani la un orfelinat din Hânceşti, unde erau câteva sute de fete cu dizabilităţi. Se făceau acolo eforturi colosale cu ele. Dar, care este secretul: am înţeles că nimic nu poate înlocui familia, nimic nu poate înlocui braţele şi surâsul mamei. De aceasta, în 2003, s-a luat o decizie, să ne concentrăm pe servicii de prevenire a instituţionalizării copilului”. (Ivan Puiu, medic pediatru)

Doctorul Ivan Puiu lucrează îndeaproape cu colegii săi din România, iar în aceste zile a venit la Bistriţa să îi instruiască pe medicii, asistenţii medicali şi asistenţii sociali implicaţi în diagnosticarea timpurie a copiilor cu dizabilităţi şi recuperarea lor. Înţelegem că face totul cu foarte multă compasiune.

“Au fost perioade când problema copiilor cu dizabilităţi era un subiect tabu! Copilul era pus într-o instituţie şi despre asta puţin se mai vorbea. Şi veneau colegii din Franţa şi întrebau: dar voi nu aveţi copii cu sindromul Dawn? Ba da, avem, le răspundeam. Şi atunci unde sunt?… Însă lucrurile s-au schimbat în ultimul timp, pentru că au apărut proiectele de scoatere a copiilor din instituţii, de discutare a acestor probleme, programe de intervenţie timpurie ş.a.m.d.”. (Ivan Puiu, medic pediatru)

În România şi Republica Moldova nivelul tehnicilor de diagnosticare timpurie a copiilor cu dizabilităţi este rămas în urmă faţă de ceea ce se întâmplă în ţările vestice: dacă acolo media de vârstă la care este diagnosticat un copil cu dizabilităţi este de cca 8 luni, aici, această medie se situează la cca 2 ani. Iar de momentul în care se pune diagnosticul depinde cât de mult poate fi recuperat un copil cu dizabilităţi în primii săi ani de viaţă. Doctorul Ivan Puiu spune că în ţările noastre este foarte mult de lucrat cu mentalităţile oamenilor, care de multe ori consideră că naşterea în sânul familiei a unui copil cu handicap este o pedeapsă divină şi că nu mai este nimic de făcut. Dar medicul pediatru de la Centrul “Voinicel” este optimist.

“ Îmi pare bine că le putem găsi şi semnele bune, pentru că scoaterea copilului din instituţii este un semn excepţional de bun. Copilul se întoarce la un unchi, la o mătuşă, la baştina unde s-a născut. Şi mai există şi influenţele pozitive ale Europei; de aceasta, în pofida greutăţilor, eu sunt optimist!”. (Ivan Puiu, medic pediatru)

Îl ascultăm vorbind pe doctorul Ivan Puiu şi gândul ne zboară la copilăria noastră, fericită, oricum va fi fost ea, copilărie de care atâţia copii, născuţi cu un handicap, odata cu noi, nu au putut să aibă parte.

Optimismul domniei sale este o garanţie că lucrurile s-au schimbat şi se vor schimba şi mai mult în anii care urmează!

Florin Săsărman

Nu uitaţi, Radio Cluj se poate asculta şi online AICI