Prima pagină » Stirea zilei » Subiectul zilei: Ziua Mondială a Teatrului

Subiectul zilei: Ziua Mondială a Teatrului

În întreaga lume se sărbătoreşte, vineri, 27 martie, Ziua Mondială a Teatrului.

Articol editat de , 27 martie 2015, 07:10 / actualizat: 27 martie 2015, 15:25

Evenimentul este marcat, în fiecare an, prin citirea unui mesaj scris de o personalitate de renume mondial. Textul de anul acesta este transmis de regizorul polonez Krzysztof Warlikowski.
Din păcate, condiţia actorului, la ora actuală, în România, este precară din punct de vedere financiar, deşi în ţara noastră s-au format oameni care au jucat pe scenele internaţionale sau în mari producţii hollywood-iene.
Teatrul Naţional Cluj-Napoca organizează, vineri, 27 martie, cea de-a şasea ediţie a evenimentului Ziua Porţilor Deschise. Intrarea este liberă.

Printre invitaţi se află Marcel Iureş, cel care a primit de două ori titlul de cel mai bun actor de teatru din România. A jucat şi în filme alături de Bruce Willis, Tom Cruise, Brad Pitt, Johnny Depp, dar le-a dat replica şi actorilor Morgan Freeman sau Antonio Banderas.

Ziua Mondială a Teatrului a fost creată în 1961, la Viena şi a fost sărbătorită prima oară în 1962, la 27 martie, ziua în care se deschidea stagiunea Teatrului Naţiunilor, la Paris.

Mesajul transmis anul acesta, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului:

“Pe adevărații maeștri ai teatrului îi găsim, mai degrabă, departe de scenă. De obicei, ei sunt cei care înțeleg ca teatrul nu e o mașină de reprodus clișee și convenții. Sunt cei care-i caută sursa vie pe care nu o regăseşti tot timpul în sălile de teatru unde mulțimi de oameni se-nghesuie în fiecare zi, preocupați să copieze o lume sau alta. Copiem, în loc să să ne creăm propriile lumi care să incite la dezbateri, care au la bază emoțiile ascunse în interiorul nostru. În fapt, tocmai Teatrul este cel care reușește să dezvăluie aceste lumi. De multe ori ma întorc la proză ca să înțeleg mai bine cum e teatrul. Zi de zi, mă surprind gândindu-mă la scriitorii care, acum aproape o sută de ani au descris în mod profetic, dar fără exagerare, decăderea zeilor europeni, apusul ce a cufundat civilizația noastră într-o beznă în care nici astăzi nu s-a făcut lumină. Mă gîndesc la Franz Kafka, la Thomas Mann și la Marcel Proust. Acestor profeți le-aș adăuga astăzi numele lui John Maxwell Coetzee. Sentimentul lor comun al sfîrșitului inevitabil al lumii – nu al planetei, ci al unui model al relațiilor interumane – și al ordinii sociale și răsturnărilor acesteia, ne însoțește astăzi, marcându-ne profund. Pe noi, cei care trăim după sfîrșitul lumii. Noi, care trăim în fața unor crime și conflicte ce izbucnesc în fiecare zi, în mereu alte locuri, mai rapid chiar decât reușesc să fie relatate de mijloacele de comunicare. De altfel, aceste „incendii” devin repede plictisitoare și dispar fără urmă din relatările de presă. Iar noi ne simțim neputincioși, îngroziți și încolțiți. Nu mai suntem capabili să înălțăm turnuri, iar zidurile pe care le construim cu încăpățânare nu ne apără de nimic; dimpotrivă, ele însele au nevoie de protecție și grijă, lucru care ne consumă o bună parte din energia noastră vitală. Și nu mai avem forța de a încerca să vedem ceea ce se află în spatele porților, dincolo de zid. Tocmai din acest motiv teatrul ar trebui să existe și, de acolo, din spatele porților, să-și caute forța. Pentru a pătrunde cu privirea acolo unde ne este interzis. „Legenda însă încearcă să explice inexplicabilul. De vreme ce pleacă de la un adevăr, trebuie să sfârşească din nou în inexplicabil” – în aceste cuvinte descrie Kafka transformarea legendei lui Prometeu. Eu asociez profund aceste cuvinte modului în care ar trebui să fie teatrul. Și un asemenea teatru, care să-și aibă începutul în profunzimea adevărului iar sfârșitul în inexplicabil, le doresc tuturor slujitorilor acestuia, atât celor de pe scenă, cât și celor din public. Le-o doresc din tot sufletul! „(regizorul polonez Krzysztof Warlikowski)

Krzysztof Warlikowski este unul dintre cei mai reprezentativi regizori europeni ai generației sale. S-a născut în Polonia în 1962. Împreună cu scenografa Małgorzata Szczęśniak, Warlikowski creează imagini teatrale excepționale. În munca sa cu actorul, îl îndrumă pe acesta către cele mai profunde straturi ale creativității sale. A inventat, practic, un nou fel de a pune în scenă Shakespeare. Opera sa include, de asemenea, interpretări subversive ale tragediilor grecești, și este cunoscut și pentru punerea în scenă a autorilor contemporani. Producția sa Purificare de Sarah Kane a fost foarte bine primită la Festivalul de la Avignon în 2002 și la Festival de Théâtre des Amériques din Montreal – acesta fiind un moment decisiv pentru intrarea lui Warlikowski pe scena internațională. Din 2008 este director artistic al NowyTeatre (Teatrul Nou) din Varșovia, unde a regizat până în prezent patru spectacole care au la bază adaptări proprii după mai multe texte: (A) Pollonia (2009), Sfârșitul (2010), Povestiri africane de Shakespeare (2011 ) și Kabaretwarszawski (2013). În prezent lucrează la adaptarea pentru scenă a romanului În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust. La NowyTeatre, Warlikowski a creat o viziune personală a rolului și locului teatrului în societate, implicând și spectatorii. Motto-ul său pentru teatru a devenit: „Evadarea prin teatru.”

Redacția

………………………………………………………………………………………………………

Bistrița Năsăud

Municipiul Bistriţa nu are teatru profesionist, dar autorităţile locale au cochetat ani în şir cu ideea înfiinţării unui teatru profesionist. Pentru a suplini această absenţă, Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc” şi-a trecut în agendă susţinerea unei activităţi teatrale permanente în Bistriţa, prin organizarea unor spectacole cu teatre profesioniste din ţară.

Actuala stagiune teatrală din Bistriţa a programat, joi seară, la Teatrul de vară, reprezentaţia “Nunta lui Figaro” de Pierre Beaumarchais, în interpretarea actorilor de la Teatrul Municipal “Bacovia” din Bacău, în regia lui Dumitru Lazăr. Sala a fost plină.

“Eu cred că este o preocupare pentru teatru, la Bistriţa. Vin la toate reprezentaţiile. Poate că publicul bistriţean nu are, întotdeauna, cultura teatrului, iar înfiinţarea unui teatru profesionist la Bistriţa ar umple un gol”. (spectator)

Conducerea Centrului Cultural Municipal Bistriţa şi-a făcut o obligaţie profesională din a organiza stagiuni de teatru în acest oraş.

“În urmă cu trei, patru ani, ne-am gândit să iniţiem un gen de microstagiune teatrală la Bistriţa. Iar acum cred că putem vorbi de existenţa unui public de teatru, în mare parte tânăr, care, în timp, ar putea duce la înfiinţarea unui teatru profesionist aici”. (prof. dr. Dorel Cosma, directorul CCM Bistriţa)

Centrul Cultural Municipal Bistriţa organizează anual şi un festival profesionist de teatru, botezat cu numele romancierului si dramaturgului Liviu Rebreanu.

Florin Săsărman

………………………………………………………………………………………………..

Sălaj

Autoritățile sălăjene au început, încă de anul trecut, demersurile pentru înființarea primului teatru local, un teatru profesionist. Primul pas a fost făcut prin identificarea spațiului în care să își desfășoare activitatea, respectiv la Casa Municipală de Cultură.

Demersurile au început după ce s-a constatat ca sălăjenii participă în număr tot mai mare la spectacolele de teatru organizate de teatrele de stat din Cluj Napoca, Oradea și Satu Mare. În paralel, se desfășoară și pregătirile pentru înființarea, în premieră, a unei filarmonici de stat.

Un al doilea pas a fost făcut prin demersurile privind găzduirea, în acest an, de către județul Sălaj, a unui festival național de teatru antic, un eveniment care este programat să se desfășoare la Castrul Roman de la Porolissum. Președintele Consiliului Județean Sălaj, Tiberiu Marc, a declarat că festivalul este o premieră la nivel local și se va desfășura la amfiteatrul Castrului Roman Porolissum.

Aici se va discuta și cu potențiali actori profesioniști interesați să facă parte din viitorul teatru al județului Sălaj.

Adrian Lungu

…………………………………………………………………………………………..

Satu Mare

Condiţia actorului în anul 2015 este una mizeră, determinată de salariile foarte mici şi de lipsa unui management corespunzător.

Actorul Vasile Blaga din Satu Mare consideră că nu doar salariile ar trebui îndreptate, ci şi strategia de lucru a finanţatorilor.

”După 32 de ani de teatru şi peste 200 de roluri, am un salariu de doar 1.100 de lei. Consiliul Local, de unde suntem noi finanţaţi, ar trebui să aibă consilieri deştepţi şi inteligenţi. Ar mai fi nevoie de un management profesionist care să dispună realizarea de sondaje în rândul publicului pentru a vedea ce îşi doresc spectatorii. La noi se pun în scenă piese doar de dragul de-a fi puse, mari capodopere pe care nu le înţelege nimeni, şi sunt aduşi regizori foarte scumpi care, deoarece nu găsesc distribuţia potrivită, tot ce reuşesc este să scoată rebuturi naţionale care costă foarte mult fără să lase vreo urmă.” (Vasile Blaga, actor Satu Mare)