Prima pagină » Stirea zilei » Când vom recicla deşeurile?

Când vom recicla deşeurile?

În România, doar 3% din deşeurile menajere sunt reciclate, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, se reciclează sau incinerează peste două treimi.
Potrivit Eurostat, un român produce, anual, mai puţin de 300 de kilograme de gunoi menajer, comparativ cu media europeană, care este de aproape o jumătate de tonă. În Danemarca, de exemplu, fiecare locuitor generează aproape 750 de kg de gunoi, iar în Germania, Luxembourg sau Cipru deşeurile menajere depăşesc 600 de kg pe cap de locuitor pe an.
Pe de altă parte, aproape tot gunoiul menajer din România ajunge la gropile de deşeuri doar 3% fiind reciclat. Majoritatea ţărilor europene au un sistem de colectare selectivă bine pus la punct, deşeurile colectate sunt ulterior reciclate sau incinerate pentru a produce energie şi căldură. Deşeurile vegetale şi de origine animală sunt fermentate controlat şi transformate în compost, adică îngrăşământ agricol natural.
Despre reciclarea deşeurilor şi colectarea selectivă a acestora vorbim luni la Subiectul Zilei.

Articol editat de dan.izvoreanu, 30 martie 2015, 07:00 / actualizat: 31 martie 2015, 10:18

Redacţia

………………………………………………………………………………………..

SĂLAJ

În municipiul Zalău, fiecare locuitor colectează separat aproximativ 1 kg de deșeuri reciclabile lunar, de aproximativ 3 ori mai mult decât media cantităților de deșeuri de ambalaje colectate separat în România, conform studiului de analiză a compoziției deșeului menajer în România, realizat de Eco-Rom.

În 2014, în municipiu au fost reciclate aproximativ 1.000 de tone de deșeuri de ambalaje, de aproximativ două ori mai mult față de cantitatea reciclată în 2008, primul an de implementare a sistemului.

În prezent, toți cei peste 53.000 de locuitori ai municipiului Zalău au acces la sistemul de separare a deșeurilor de ambalaje prin 262 de containere colorate – pentru deşeuri de ambalaje de hârtie-carton, plastic-metal şi sticlă.

Cu toate acestea, realitatea din teren este uneori cu totul alta, iar unele containere demonstrează că sunt şi zălăuani care habar nu au ce înseamnă sau cât de importantă este colectarea selectivă a deşeurilor. Profesorii cred că amenzile reprezintă soluţia optimă la această problemă. Cele mai mari probleme sunt semnalate la sate unde colectarea selectivă a deşeurilor este doar o chestiune pur teoretică.

Adrian Lungu

…………………………………………………………………………………………………

SATU MARE

După municipiul Satu Mare, primul punct de colecare a uleiurilor uzate din judeţ, a fost amenajat în oraşul Ardud. Campania de colectare a uleiurilor uzate din gospodăriile populaţiei este organizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului. Directoarea Elisabeta Bekesy afirmă că prin colectarea selectivă a uleiurilor uzate din gospodării sunt protejate reţelele de canalizare.

În municipiul Satu Mare, puncte permanente de colectare a uleiurilor uzate au fost amenajate în pieţele agro-alimentare. Faţă de anul trecut, când colectarea a fost făcută doar în Satu Mare, în acest an campania se extinde la nivel de judeţ, prin amenajarea unor puncte de colectare şi în oraşele Ardud, Carei, Negreşti Oaş şi Tăşnad.

ULEI UZAT

Doar 1,3% din cantitatea totală a deşeurilor menajere colectate anul trecut în judeţul Satu Mare au fost reciclate. Claudiu Ardelean, directorul Serviciului Public de Administrare a Serviciului Integrat de Management al Deşeurilor, afirmă că din cele aproape 54.000 tone deşeuri colectate, doar 647 tone au fost reciclate, mai puţin cu aproape 300 de tone faţă de anul 2013. Claudiu Ardelean spune că vina o poartă deopotrivă operatorii de salubrizare, care colectează deşeurile la comun, dar şi cetăţenii – care nu colectează selectiv deşeurile, deşi punctele gospodăreşti sunt prevăzute cu containere separate pentru fracţiunile umedă şi uscată, dar şi pentru colectarea separată a hârtiei şi sticlei.

Acest lucru reiese şi din sondajul realizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului pe un eşantion alcătuit din 5.000 de persoane din mediile urban şi rural. Deşi 92% din cele 5.000 de persoane chestionate au răspuns că ştiu care este importanţa colectării selective, doar 35% dintre acestea au afirmat că sortează şi depozitează selectiv deşeurile menajere.

Depozit provizoriu

Stela Tudor

……………………..

CLUJ NAPOCA

Colectarea selectivă a deşeurilor, fie ele menajere, de birou sau rezultate din activităţi productive, este atât un indicator al gradului de civilizaţie atins de comunitatea respectivă, cât şi o necesitate de ordin ecologic şi economic, prin valorificarea lor ulterioară.

Fireşte că există şi un cadru legal: Ordinul 132/2010, Legea 211/2011, a Deşeurilor şi Ordinul 82/2015, privind regulamentul de salubrizare.

La Cluj-Napoca, de colectarea selectivă se ocupă două mari firme de salubritate: Rosal şi Brantner-Vereş.
Vasile Frătean, de la Brantner-Vereş, conduce secţia ce administrează containerele de colectare selectivă, şi ne-a declarat că firma a amplasat 236 de recipiente tip iglu, în 84 de locuri din oraş.

Cca 80% din conţinutul containerelor corespunde cu destinaţia lor, spune dl. Frătean. Ele ajung la staţia de sortare de la Pata Rât, unde un grup de deţinuţi le sortează, apoi sunt balotate şi expediate spre firme de reciclare finală, din ţară sau străinătate.

Din totalul deşeurilor menajere gestionate de firma Brantner-Vereş, doar 1/5 sunt colectate selectiv de cetăţeni şi firme. Firma Rosal are 200 de recipiente pentru colectarea selectivă, amplasate în 68 de puncte din oraş. Clienţii pot opta pentru colectare selectivă sau de tip clasic, adică nediferenţiat.

Nicoleta Pop, inspector de mediu la Rosal, insistă mult pe nevoia colaborării cetăţenilor, fără de care orice efort va eşua. Marea problemă a Clujului este însă depozitul de gunoaie de la Pata-Rât, a cărui situaţie este alarmantă, fiindcă judeţul trebuia să aibă de multă vreme un centru integrat de preluare, sortare şi depozitare, dar, din felurite motive, nu are şi foloseşte o rampă improvizată, a cărei autorizaţie expiră în vară.

Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, i-a adunat într-o şedinţă fulger pe toţi cei implicaţi în rezolvarea acestei grave probleme. Concluzia a fost că, deocamdată, în lipsa unui centru integrat de gestionare a deşeurilor, singura soluţie este continuarea utilizării depozitului temporar, pe care-l administrează societatea Salprest Rampă, în care mai încap cca 40.000 tone, cu condiţia ca, de acum încolo, cantităţile intrate să fie egală cu cele sortate şi expediate pentru reciclare. In caz contrar, va fi nevoie să se recurgă la „export” în alte judeţe, pentru incinerare, caz în care doar incinerarea va costa 18 Euro/tonă. Punând la socoteală şi transportul tariful poate ajunge și la 100 de lei pe tonă.

Dan Horea

…………………………

Cel mai mare proiect al Consiliului Judeţean Sibiu, în infrastructura de mediu, se concentrează pe colectarea selectivă a deşeurilor din 65 de localităţi din Judeţul Sibiu.

Proiectul are o valoare de aproape 18 milioane euro. Principalul obiectiv este de a livra în localităţi 96.730 de recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Un alt obiectiv al proiectului a fost închiderea celor 5 gropi de gunoi neconforme de la Agnita, Cisnădie, Remetea, Tălmaciu şi Avrig. Proiectul prevede de asemenea si construirea a două staţii de compost la Şura Mică şi Târnava şi a unei staţii de sortare la Şura Mică.

Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, spune că în ciuda dificultăţilor întâmpinate, infrastructura necesară va fi realizată până în luna mai a acestui an.

Este important şi prin suma care este alocată acestui proiect şi prin faptul că el se referă la tot judeţul. E vorba de 53 de comune, 9 oraşe şi cele două municipii, Sibiu şi Mediaş. Aşa cum ştiţi, a fost un proiect care ne-a dat dureri de cap, fiindcă în momentul în care am preluat conducerea Consiliului Judeţean, el era la o fază de 2 % când stadiul fizic trebuia să fie de 50 %. (Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu)

Cetăţenii spun că selectarea deşeurilor înainte de a le arunca nu este un lucru nou pentru ei şi că fac asta din când în când.

Deocamdată le fac uneori. Le mai sortez.

Noi şi reciclăm şi sortăm deşeuri, în ultima perioadă.

Le şi separ şi le şi reciclez, cu nepoţelul. De câţiva ani, de când au apărut de fapt pubele separate. E o chestie foarte importantă chiar şi în sens economic. Dacă toţi ar face asta, ar fi bine.

Termenul de finalizare a proiectului este august 2015.

Cristian Florea

………………………………………………………………………………………………………….

ALBA IULIA

Consiliul Județean Alba implementează proiectul “Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Alba”, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (POS Mediu). Valoarea totală este de aproximativ 50 de milioane de euro, din care 43 de milioane de euro reprezintă valoarea eligibilă finanțată din fonduri europene.

Scopul principal al proiectului este realizarea unui sistem integrat de management și derularea unui program de investiții, care să asigure îndeplinirea obligațiilor legislative în domeniul colectării, reciclării și depozitării deșeurilor.

„Cele mai importante componente ale proiectului sunt: implementarea colectării separate a deșeurilor şi introducerea compostării individuale în mediul rural; construcţia a două staţii de transfer deșeuri la Blaj (15,000 t/an) şi Tărtăria (33,044 t/an); construcţia unei staţii de sortare la Galda de Jos (43,000 t/an); construcţia unei staţii de tratare mecanico – biologică simplă a deșeurilor biodegradabile la Galda de Jos (85,566 t/an); construcţia unui nou depozit de deşeuri în Galda de Jos (543,000 mc) – prima celulă cu o durată de ”viață” de 5 ani și 3 luni. Depozitul va avea o existență totală de 20 de ani. Prin proiect vor fi închise și reabilitate șapte depozite urbane de deşeuri neconforme în orașele Abrud, Cîmpeni, Blaj, Cugir, Aiud, Ocna Mureş şi Alba Iulia. De asemenea, vor fi achiziţionate următoarele echipamente: 4.375 de containere cu capacitatea de 1.100 l pentru colectarea separată a deşeurilor, respectiv 16.133 de unităţi de compostare individuală cu capacitatea de 220 l. Unitățile de compostare vor fi distribuite la gospodării din mediul rural, care vor composta deșeurile biodegradabile, lucru care va reduce semnificativ cantitatea ce va fi depozitată la Galda de Jos. Procesul de colectare a deșeurilor se va face pe patru zone, arondate fiecare la câte o stație de transfer. Pe lângă stațiile de la Tărtăria și Blaj ce vor fi construite prin proiect, sistemul va include și investițiile anterioare derulate prin fonduri Phare. Este vorba despre stațiile de sortare – transfer de la Aiud, Baia de Arieș și Zlatna, respectiv stația de transfer de la Abrud” – Dorin Ţimonea, responsabil relaţii publice în cadrul unităţii de implementare a proiectului.

Colectarea deșeurilor se va face, începând cu anul 2016, pe patru fracții: plastic și metal, hârtie și carton, sticlă și materiale biodegradabile.

Până la ora actuală au fost încheiate toate contractele de lucrări și s-a demarat procesul de construcție al Centrului de management de la Galda de Jos. În cursul lunii aprilie 2015, vor fi demarate lucrările și la stațiile de transfer, respectiv activitățile de închidere și ecologizare a celor șapte depozite urbane neconforme.